La Dublin, comunitatea politică urma să-şi demonstreze unitatea, nu tocmai fără fisuri, ca în atâtea alte împrejurări. „Trebuie să luăm iniţiativa în discuţiile cu Moscova, ca europeni, iar în acest moment va fi dificil formatul”, a spus Emmanuel Macron, la Dublin, întrebat dacă se vede vorbind, în numele Europei, cu Vladimir Putin. Răspunsul n-a mulţumit-o pe Giorgia Meloni, care ceruse un reprezentant unic, cu un mandat unic. Disputa privind vocea Europei, reaprinsă în scrisoarea premierului italian către Antonio Costa, preşedintele Consiliului European, s-a dovedit mai puţin o chestiune de procedură şi mai mult o chestiune de precedent. Şi între problemele care au fost cu adevărat acroşate, discuţia zilei s-a împotmolit la desemnarea reprezentantului UE la viitoarele negocieri de pace cu Rusia şi Ucraina, când va fi invitată. Desemnarea unei singure persoane, până la sfârşitul acestei luni noiembrie, s-a dovedit o adevărată provocare pentru blocul comunitar, profund divizat pe această chestiune. Şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, ca să nu mai vorbim de Kaja Kallas, şefa politicii externe a UE, se considerau îndreptăţiţi să reprezinte blocul comunitar. Numai că liderii Franţei şi Germaniei, prin elegante piruete, au avut o altă părere. Cancelarul german Merz a evocat E3 (Germania, Franţa, Regatul Unit) un format bine stabilit şi nişte merite anterioare. În cele din urmă 5 ţări, din „Coaliţia celor dispuşi” –Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia- precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi Consiliului European vor alcătui echipa pentru discuţiile avute în vedere. Ca o acoladă, cancelarul german Friedrich Merz i-ar fi cerut lui Donald Trump să nu creeze „surprize”, în timpul întâlnirii pe care o va avea la Shenzhen, cu Vladimir Putin şi Xi Jinping. Cum Kaja Kallas se vrea neapărat luată în seamă, vicepreşedintele Consiliului de securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus despre aceasta că nimeni nu a invitat reprezentanţi ai UE la negocieri privind Ucraina şi şefa politicii externe nu este dorită. A mai „agrementat-o” şi necuvincios. Associated Press a opinat că UE a desemnat aceeaşi echipă de negociatori cu Rusia care a făcut deplasarea la Abu Dhabi. Cu toate acestea, premierul irlandez Michel Martin, în referirea sa, despre o poziţie comună a Europei, a spus că ar trebui cooptaţi şi reprezentanţii Norvegiei şi Canadei. La întâlnirea de la Kremlin a lui Vladimir Putin cu emisarii americani, imediat după cele două zile de discuţii „trilaterale”, liderul rus a făcut enunţul, după formulele de protocol obişnuite. În primul rând, problema teritoriului ridicată regulat, trebuie citită în cheia rusă, un mod politicos de a spune că nu este negociabilă, apoi prezenţa trupelor străine este inacceptabilă şi ar constitui „ţinte legitime” şi în fine… misiunea umanitară, de la Kostiantynivka, oraş din Donbas, controlat de ruşi. Putin le-a dat teme de lucru emisarilor americani, pe care aceştia le-au transmis la Dublin, lui Zelenski. Washingtonul a numit întâlnirea „constructivă”, pentru că aşa sunt calificate toate aceste întâlniri, iar ruşii au nimit-o sinceră, ştiind că Zelenski aşteaptă promisiunea unor garanţii credibile. Europa a oferit până acum ajutor financiar şi militar şi va avea un rol în reconstrucţia şi viitoarele aranjamente de securitate. Ceea ce Moscova promovează este cea mai mare schimbare a acordurilor de securitate europeană, de la sfârşitul celui de al doilea război mondial. A readus pe masa discuţiilor controversata sa propunere din decembrie 2021 legată de „proiectele de tratate” cu SUA şi NATO, care ar fi privit extinderea Alianţei spre est, dar n-ar fi permis Ucrainei şi Georgiei să spere la aderare. Liderii europeni au respins atunci astfel de cereri şi două luni mai târziu începea războiul. Oricum, Zelenski se află într-o poziţie dificilă: este sub presiunea de a ceda Donbasul, în schimbul garanţiilor de securitate americane. Mai nou ar avea promisiunea „aderării” la NATO. În plus, se confruntă cu o uzură militară, dificultăţi bugetare şi proteste în Europa, care demonstrează că sprijinul european pentru Ucraina nu mai poate continua.












