Şedinţa de astăzi a CSAT pe tema migraţiei, în plin scandal diplomatic româno-ungar

0
49

CSAT se reuneşte astăzi pentru a discuta poziţia României în criza refugiaţilor, în contextul refuzului autorităţilor române de a accepta cotele obligatorii, al solicitărilor unor lideri europeni privind sancţionarea ţărilor care se opun acestor cote, dar şi al scandalului diplomatic româno-ungar. Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Klaus Iohannis, are loc începând cu ora 11.00.

Administraţia Prezidenţială a informat, aseară, că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015- 2019, intensificarea fenomenului imigraţionist la frontiera României şi măsuri privind gestionarea situaţiei, Carta Albă a Apărării şi Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015- 2020. Conform sursei citate, în şedinţa CSAT vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, iar la finalul acesteia şeful statului va susţine o declaraţie de presă.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat public încă de zilele trecute, dar şi în discursul susţinut miercuri în Parlament, o parte a temelor care vor fi discutate în CSAT, principalul subiect fiind răspunsul României la criza refugiaţilor.

“În cursul zilei de mâine (astăzi – n.r.), în cadrul CSAT vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în acest proces, iar de câte ori evoluţia situaţiei o va impune voi comunica atât cu dumneavoastră, cu Parlamentul, cât şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii ale statului”, a spus Klaus Iohannis în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.

Principala problemă cu care se confruntă România acum este dezbaterea privind introducerea cotelor obligatorii, aşa cum a propus Comisia Europeană. Potrivit proiectului, aflat încă în dezbatere, României i-ar reveni 6.351 de refugiaţi, însă atât preşedintele, cât şi premierul Victor Ponta, au declarat în repetate rânduri că România poate prelua doar 1.785 de persoane, dintre care 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene.

“Există alte forme prin care ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată pornind de la solidaritate. România e solidară cu ceilalţi membri din Uniunea Europeană într-o măsură care se va arăta pe parcurs şi cu imigranţii. Noi am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranţi. (…) România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele Klaus Iohannis.

De altfel, aceasta a fost şi poziţia României, exprimată prin ministrul de Interne Gabriel Oprea, la reuniunea Consiliului JAI care a avut loc luni. “România s-a angajat să preia 1.758, după care lucrurile s-au mai complicat, am fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu faptul ca România să fie de acord cu cotele obligatorii pentru cei 120.000 de imigranţi. Au fost patru ţări care au susţinut acest lucru: Slovacia, Cehia, România, Letonia. Deci nu a fost un consens în acest punct de vedere”, spunea ministrul de Interne.

Discuţii pe această temă au avut loc şi între preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cei doi au avut o convorbire telefonică în cursul zilei de duminică. În cadrul convorbirii, Klaus Iohannis a reluat poziţia României, de respingere a cotelor obligatorii, însă a subliniat că România este solidară cu Uniunea Europeană şi se caută alte modalităţi prin care ţara noastră poate ajuta în criza migraţiei.

“Eu cred că, încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie, nu contează acum în care formă, în UE, care deschide falia între Est şi Vest, mi s-ar părea un lucru fundamental greşit. Există alte forme prin care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea”, a spus Iohannis în conferinţa de presă de luni.

Preşedintele a explicat şi motivul pentru care România nu poate prelua mai mulţi imigranţi: “Noi când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranţi, trebuie să-i şcolarizăm, să înveţe limba română, trebuie integraţi în societate. Societatea nu e undeva sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-şi găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranţi”.

Între timp, au început să fie vehiculate şi propuneri de sancţionare a statelor membre care nu acceptă cotele obligatorii. Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. La rândul său, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, spunea că Germania este favorabilă sancţionării prin reducerea fondurilor structurale a ţărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaţilor, afirmând că susţine o propunere în acest sens a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker. “Sunt ţări care se opun cotelor şi nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune”, declara Thomas de Maiziere. În schimb, Comisia Europeană a transmis, marţi, că Jean-Claude Juncker nu a făcut nicio propunere privind sancţionarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii pentru imigranţi.