Angela Merkel şi Vladimir Putin se reîntâlnesc!

0
44

Mâine după amiază – anunţată este ora locală 18 –, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin se reîntâlnesc, de data aceasta la castelul Mesenberg, o reşedinţă a guvernului german, la circa 70 km de Berlin, în plină câmpie. Purtătorul de cuvânt al cancelarului, Steffen Seberg, a menţionat că pe agenda discuţiilor s-ar afla „războiul din Siria, situaţia din Estul Ucrainei şi chestiuni economică-energetice”. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peşkov, a adăugat ca certă temă de discuţie măsurile restrictive impuse de SUA, relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, proiecţiile internaţionale de anvergură ş.a.m.d. În luna mai, după un interval neobişnuit de timp, aproape un an, cancelarul Angela Merkel a fost primită la Soci, staţiune la Marea Neagră, de preşedintele Vladimir Putin şi premierul Dmitri Medvedev. La rândul său, Angela Merkel l-a primit la sfârşitul lunii iulie a.c. pe şeful statului major rus Valeri Gherassimov, aflat sub sancţiuni europene, din cauza conflictului ucrainian, şi pe veritabilul ministru rus de externe, Serghei Lavrov. Ceea ce denotă statornice contacte diplomatice, şi nu numai, între Moscova şi Berlin. Deşi Germania şi Franţa, după cum se ştie, sunt părţi ale acordurilor de la Minsk, materializarea acestora a devenit deja literă moartă. Rusia rămâne în continuare acuzată de Kiev, dar şi de occidentali, de susţinerea militară a separatiştilor ruşi din Estul Ucrainei, ceea ce neagă sistematic. Încât totul a devenit un clişeu. De fapt, e dificil de anticipat care va fi agenda concretă a discuţiilor complexe, între cei doi lideri europeni. Cu certitudine, de maximă importanţă pentru Berlin şi Moscova, în momentul de faţă este construcţia şi punerea în exploatare până la finele anului viitor a gazoductului Nord Stream II, care traversează Marea Baltică, pentru aprovizionarea Europei cu gaze ruseşti ocolind Ucraina. Angela Merkel doreşte garanţii din partea Moscovei, ca în continuare Kievul să rămână un actor în transportul gazelor şi, bineînţeles… Moscova promite. Siria? Germania joacă un rol secundar în coaliţia angajată contra grupărilor Statului Islamic, dar are relaţii cu actorii din regiune, precum Turcia sau kurzii din Irak, primind la rândul său sute de mii de refugiaţi sirieni. Că nu mai poate primi cu aceeaşi generozitate, cu care a făcut-o până recent, din cauza frondei AfD şi CSU, primul partid de extremă dreaptă, al doilea „braţul bavarez” al CSU, se cunoaşte. De altfel, însăşi poziţia de cancelar a Angelei Merkel este sensibil fragilizată, faţă de mandatul precedent. Momentul întâlnirii este însă unul delicat, din multe motive. Criza diplomatică actuală în care se află angajată Ankara, care acuză Washingtonul de „complot politic”, a făcut ca la începutul săptămânii (13 şi 14 august a.c.) Serghei Lavrov să se afle la Ankara pentur discuţii cu omologul său, Mevlut Cavusoglu, pe dosarul sirian, şi enclava rebelă Idip, un teritoriu deţinut de o grupare de opoziţie jihadistă, scăpată de controlul Damascului. În fine, în discuţie s-ar mai putea afla, nu ca temă prioritară, un demers al Angelei Merkel pentru eliberarea cineastului ucrainian Oleg Sentsov (42 de ani), acuzat de complot terorist, aflat în greva foamei, arestat în Crimeea în 2014, condamnat de un tribunal militar din Rostov pe Don, la 20 de ani de închisoare, dar Vladimir Putin rămâne inflexibil astfel de rugăminţi. Jocurile sunt însă mult mai subtile. Şi, mai nou, prin ceea ce face Recep Tayyip Erdogan, care a propus pentru 7 septembrie a.c., la Istanbul, un summit pe chestiunea Siriei, la care au fost invitate Rusia, Germania şi Franţa, pentru un front „anti-Trump”, dar momentan doar Moscova a confirmat interesul pentru aşa ceva. Fiindcă aşteaptă, cu iritare, concretizarea sancţiunilor anunţate la 9 august a.c., de Departamentul de Stat american, care ar putea fi luate la 22 august, dacă nu furnizează în 90 de zile probe tangibile de renunţare la utilizarea armelor chimice şi biologice şi nu permite inspectorilor Naţiunilor Unite inspecţiile de rigoare. S-ar putea alege cu reduceri de relaţii diplomatice cu SUA şi închiderea teritoriului american pentru Aeroflot. Rămâne de urmărit ce vor declara, Angela Merkel şi Vladimir Putin, două cunoştiinţe vechi, după încheierea discuţiilor.