Culturi agricole calamitate, în 20 de comune doljene

0
346

calamitatePorumbul şi floarea-soarelui sunt câteva dintre culturile agricole cele mai afectate de fenomenul meteorologic sever al secetei. Suprafaţa distrusă în Dolj este de 21.665 ha. Cum, comisiile locale de inventariere a pagubelor se mişcă foarte greu, oamenii solicită Direcţiei pentru Agricultură Dolj ca echipe specializate să meargă cât mai repede pe teren, mai ales că fermierii trebuie să recolteze floarea soarelui. Mai mult, ministrul Agriculturii a declarat că, acolo unde canalele de irigaţii au fost umplute cu apă şi oamenii nu au folosit sistemele de irigaţii nu se va acorda nicio despăgubire.

          Gighera, Bratovoieşti, Teasc, Bulzeşti, Gângiova, Sadova, Murgaşi, Perişor, Robăneşti, Rojişte, Bechet, Ostroveni, Mischii, Cârna, Călăraşi, Coşoveni, Amărăştii de Sus, Valea Stanciului, Celaru, Mârşani sunt cele 20 de localităţi care au raportat seceta ca factor natural de risc, ce a afectat culturile de porumb, floarea-soarelui, pepeni verzi, soia, sorg, lucernă, vie, tutun, plante de nutreţ, fasole, cartofi, muştar, fâneaţă. Gradul de distrugere a culturilor variază între 40 şi 50%. De departe, cele mai afectate sunt culturile de porumb, cu 9.187,62 ha şi de floarea soarelui, cu 8072,78 ha compromise între 40-85%.

          Din raportările înainte de Direcţia pentru Agricultură Dolj forurilor superioare sunt centralizate nu mai puţin de 18 culturi calamitate în proporţii diferite. Totalul în hectare ajunge la 21.665,59.

Informări meteo pesimiste

          Prognoza agrometeorologică pentru intervalul 17 – 23.08.2016, arată că, pe ansamblu, în acest interval va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod normal, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsǎ între 16…29°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…6°C, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 22…34°C, în majoritatea zonelor agricole. Temperatura minimă a aerului se va situa între 10…24°C, în aproape toatǎ ţara, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare. Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi cu caracter de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări ale vântului şi căderi de grindină, în cea mai mare parte a ţării.calamitate 3

          Conţinutul de apă în stratul de sol 0-20 cm se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în Dobrogea, pe suprafeţe extinse din Crişana, Moldova, Muntenia, Oltenia, izolat în centrul Transilvaniei şi nord-vestul Banatului. În Maramureş, cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei, nordul Olteniei, local în nord-vestul şi nordul Munteniei, nord-vestul, centrul şi estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi izolat optime. În cultura de neirigată de porumb, conţinutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm va înregistra valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă) în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, Moldovei, Crişanei, izolat în centrul Transilvaniei. Aprovizionarea cu apă a solului se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime în Banat, Maramureş, pe suprafeţe extinse din Transilvania, nordul Olteniei, nord-vestul şi nordul Munteniei, local în nord-vestul, centrul şi estul Moldovei.

În Dolj, canalele de irigaţii nu au apă

          Fermierii care nu şi-au irigat culturile, deşi au avut această posibilitate, nu vor primi despăgubiri pentru suprafeţele distruse de secetă, a declarat recent ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. “În zonele unde fermierii au avut posibilitatea de a iriga şi nu au făcut-o, nu vor primi despăgubiri, chiar dacă vor înregistra pagube din cauza secetei. Noi am băgat apă pe canale pentru 385.000 de hectare şi s-au irigat în jur de 136.000 de hectare. Am alocat 30 de milioane de lei pentru un minimis, prin care subvenţionăm energia electrică, astfel încât apa utilizată pentru irigaţii să fie mai ieftină, dar fermierii se plâng că şi Apele Române le percep un preţ mare pe apa în sine”, a precizat Irimescu.calamitate 2

          Din raportările primite până în prezent la MADR reiese că seceta a afectat circa 350.000 de hectare cultivate în special cu porumb şi floarea soarelui, iar zonele cele mai calamitate sunt cele din sudul ţării şi nordul Moldovei. “Am primit informaţii că ar fi 350.000 de hectare calamitate, dar e foarte posibil ca suprafeţele să mai crească. Se fac evaluări de către comisiile constituite pe lângă prefecturi în funcţie de cât de calamitate sunt culturile, de 30%, 50% sau 70%, pe urmă se centralizează şi vedem cum vom acorda despăgubirile”, a spus ministrul Agriculturii.

          Pentru Dolj, situaţie este clară de la bun început. Nu există apă în canalele de irigaţii, deci cei cu culturile calamitate pot să spere la despăgubiri. Totuşi, cum membrii din comisiile locale de inventariere a pagubelor se mişcă foarte lent, conducerea Direcţiei pentru Agricultură Dolj ia în calcul trimiterea celei de a doua echipe pentru a stăpâni mai bine cifrele declarate de primăriile din teritoriu. Care, adesea, le mai măresc, cum de altfel s-a şi întâmplat la ultimele inundaţii din nord-vestul Doljului.

Culturile continuă să fie afectate

          În condiţiile menţionate mai sus, starea de vegetaţie a culturilor prăşitoare neirigate va continua să se deprecieze îndeosebi în sudul, sud-estul şi estul ţării, ca urmare a stresului termic şi hidric persistent din aer şi sol. Totodată, se vor înregistra în continuare forţări stadiale, fenomenele de ofilire şi uscare parţială/totală a aparatului foliar, procent ridicat de boabe şiştave la porumb şi seminţe seci la floarea soarelui, precum şi plante sterile. Cultura de floarea – soarelui îşi va definitiva înflorirea (100%), continuându-se maturitatea în ceară şi deplină (10-100%), pe întreg teritoriul agricol al ţării. Porumbul, funcţie de data semănatului şi agrotehnica aplicată se va afla la maturitatea în lapte (40-100%) şi ceară (10-100%) în cea mai mare parte a teritoriului agricol şi chiar deplină (10-50%) în zonele de câmpie din jumătatea de sud a ţării, îndeosebi la hibrizii extratimpurii şi timpurii.calamitate 1

          Sfecla de zahăr din principalele bazine de cultură va parcurge alungirea şi îngroşarea axei hipocotile, concomitent cu procesul de acumulare a zahărului în rădăcină. La cartof, unde în Dolj sunt deja compromise 40 de hectare, se vor continua creşterea tuberculilor, uscarea prematură a vrejilor, precum şi maturitatea tehnologică şi recoltarea la soiurile semitardive şi tardive. Speciile pomicole se vor afla, predominant, în fazele de creştere a rodului şi acumulare a zahărului în fructe în toate plantaţiile, precum şi coacerea rodului şi recoltare la sâmburoasele de sezon. În cea mai mare parte a podgoriilor, la viţa de vie se va înregistra creşterea boabelor şi a lăstarilor, precum şi coacerea şi începutul recoltării la soiurile timpurii de masă, îndeosebi din sudul şi sud-estul ţării.