Încă o lună de vacanţă pentru artiştii Filarmonicii „Oltenia”, pentru ca apoi aceştia să înceapă repetiţiile pentru concertul ce va deschide noua stagiune muzicală, 2012-2013, a instituţiei. Evenimentul va avea loc la începutul lui octombrie şi îl va readuce în faţa melomanilor pe violonistul craiovean Liviu Prunaru, în prezent concertmaestru al Orchestrei Regale Concertgebouw din Olanda şi director artistic al Academiei Internaţionale de Muzică „Yehudi Menuhin” din Elveţia, la pupitrul dirijoral urmând a se afla Mihail Agafiţa, din Republica Moldova.
«A fost un obiectiv principal al strategiei noastre manageriale să-i readucem pe scena care i-a format pe cei care au încântat o lume întreagă cu talentul lor», spune managerul instituţiei, Gabriel Marciu, referindu-se la invitarea, în precedenta stagiune, a unor importante nume craiovene. «Astfel de artişti valoroşi sunt şansa noastră de a privi în ochi marile naţiuni ale lumii, iar ceea ce am făcut noi, invitându-i să concerteze „acasă”, nu a fost decât un gest firesc de recunoştinţă pentru serviciul imens pe care îl fac ţării şi oraşului care i-a plămădit», adaugă acesta.
Întrebat despre principalele puncte de reper ale viitoarei stagiuni – Festivalul „Craiova Muzicală” fiind, desigur, unul dintre ele –, Gabriel Marciu nu a putut oferi detalii. Motivul: «Administraţia locală a apreciat ca „nesatisfăcător” managementul Filarmonicii „Oltenia” din ultimii trei ani, hotărând rezilierea contractului meu de management». Prin urmare, postul de conducere a instituţiei urmează să fie scos la concurs, în toamnă.
Până la cedarea atribuţiilor manageriale însă, Gabriel Marciu va conduce delegaţia craioveană care, la invitaţia oficialităţilor iraniene, va vizita Teheranul în perioada 18-23 august a.c., cu scopul consolidării relaţiilor pe plan cultural şi nu numai. „Am fost impresionat de tenacitatea iranienilor în a-şi păstra şi promova tradiţiile, de aceea nu pot aprecia decât ca pozitivă o astfel de deschidere”, mai spune Gabriel Marciu.
Interviu cu GABRIEL MARCIU, managerul Filarmonicii „Oltenia”
– Trăgând linie sub precedenta stagiune muzicală a Filarmonicii „Oltenia”, constatăm că nu mai puţin de 80 de concerte şi recitaluri au fost prezentate publicului pe parcursul a nouă luni, adică din 6 octombrie 2011 până pe 29 iunie 2012. Au ieşit în scenă, pentru a-şi da măsura valorii, alături de muzicienii instituţiei, 115 artişti invitaţi, precum şi 11 ansambluri, din ţară şi de peste hotare, care au interpretat 21 de lucrări în primă audiţie. Statistic, dar, desigur, şi din punct de vedere calitativ, sunt repere mulţumitoare pentru dvs., ca manager al instituţiei?
– E destul de greu să măsori în cifre ceea ce se poate întâmpla într-o stagiune artistică şi mai ales pe scena de concert… E adevărat, trăim într-o epocă în care totul este cuantificat, măsurat şi încadrat în tipare reci şi impersonale, aşa că probabil nici noi nu putem face excepţie de la aceste reguli impuse.
Dacă e să privim din această perspectivă, toate aceste repere pe care le-aţi amintit sunt, într-adevăr, mulţumitoare. Dar dacă e să rememorez emoţia, vibraţia pe care le-am simţit alături de cei aflaţi în sala de concert, atunci orice statistică păleşte şi devine irelevantă. De aceea, privind în urmă, nu-mi rămâne decât satisfacţia de a fi martorul unor asemenea clipe memorabile.
Probabil că ceea ce am reuşit noi în ultima perioadă a fost un echilibru mult-râvnit de alte instituţii-surate din ţară, o balanţă inspirată între resurse şi rezultate, aşa că putem concluziona că am avut, din toate punctele de vedere, o stagiune de succes. Pornind de la concerte cu casa închisă şi ajungând la bucuria de a vedea (pentru prima dată!) numele Filarmonicii „Oltenia” inclus pe afişul Festivalului Internaţional „George Enescu”…
– Veţi deschide stagiunea muzicală 2012-2013 la începutul lunii octombrie, cu un concert avându-l, din nou, ca invitat pe violonistul craiovean Liviu Prunaru, în prezent concertmaestru al Orchestrei Regale Concertgebouw din Olanda şi director artistic al Academiei Internaţionale de Muzică „Yehudi Menuhin” din Elveţia. Numai anul trecut, în septembrie, a evoluat de trei ori pe scena Filarmonicii „Oltenia”… Este dorinţa dvs. expresă de a readuce acasă valorile şi de a le promova în cadrul unor evenimente muzicale?
– Nu a fost vorba doar de o dorinţă, ci de un obiectiv principal al strategiei noastre manageriale: să-i readucem pe scena care i-a format pe cei care au încântat o lume întreagă cu talentul lor. Iar Liviu Prunaru nu a fost singurul nume pe care l-am avut în vedere – într-adevăr, revenirea lui a fost una dintre micile „victorii” ale noastre, pentru că, în urma insistenţelor noastre, el a revenit la Craiova după o absenţă de 15 ani (!), dar la fel s-a întâmplat şi cu violonistul Vlad Stănculeasa sau pianistele Mirabela Dina şi Rebeca Omordia.
Până la urmă, noi nu am făcut decât ceva firesc, pentru că vorbim despre un adevăr ce ar trebui să fie clar pentru orice om de bună-credinţă – astfel de artişti valoroşi sunt şansa noastră de a privi în ochi marile naţiuni ale lumii, iar ceea ce am făcut noi, invitându-i să concerteze „acasă”, nu a fost decât un gest firesc de recunoştinţă pentru serviciul imens pe care îl fac ţării şi oraşului care i-a plămădit. Până la urmă, faptul că ei au acceptat onorariile noastre, cu mult sub nivelul celor ce le sunt oferite în mod obişnuit, spune multe despre încărcătura acestor „reîntoarceri” ce au stat, de fiecare dată, sub semnul unei emoţii autentice.
Observaţi că folosesc timpul trecut şi asta pentru că în ultimele săptămâni au survenit câteva schimbări în „economia funcţională” a instituţiei noastre. Administraţia locală a apreciat ca „nesatisfăcător” managementul Filarmonicii „Oltenia” din ultimii trei ani, hotărând rezilierea contractului meu de management. Aşa că despre proiectul de deschidere a stagiunii Filarmonicii „Oltenia”, ca de altfel despre orice alt proiect ce implică aceasta instituţie eu nu mai pot vorbi decât la timpul trecut. Sunt convins că noua conducere va stabili toate detaliile concertului de deschidere a stagiunii şi vi le va comunica la momentul potrivit.
– În mod normal, discuţia ar fi continuat referindu-ne la principalele puncte de reper ale viitoarei stagiuni – Festivalul „Craiova Muzicală” fiind, desigur, unul dintre ele –, însă în această situaţie… Aţi preluat frâiele Filarmonicii craiovene în toamna lui 2009 şi, iată, renunţaţi la ele după exact trei ani – o perioadă în care, totuşi, activitatea v-a fost apreciată şi notată în consecinţă. Pare cel puţin contradictoriu…
– În cazul meu nu este vorba despre vreo demisie şi nici despre o renunţare, ci despre o impunere. Recunosc, subiectul nu este unul dintre cele mai plăcute, însă cel puţin am satisfacţia că pot privi în urmă împăcat – ceea ce am reuşit în această perioadă, în cele mai vitrege condiţii pentru cultura din ultimii 20 de ani, mă îndreptăţeşte să privesc încrezător spre viitor, convins fiind că experienţa acumulată în această perioadă îmi va fi mai mult decât benefică. Repet: din fericire, au existat adevărate performanţe artistice pe care nimeni nu le poate şterge sau minimiza. Ceea ce a fost cu adevărat important s-a făcut auzit pe scena acestei filarmonici. Restul e tăcere şi ţine mai mult de zona de culise… Ar fi bine să nu uităm că „somnul raţiunii naşte monştri”, iar o naţiune fără cultură devine o simplă masă de manevră.
Aş profita de această ocazie să le mulţumesc în nume personal atât artiştilor Filarmonicii „Oltenia”, cât şi melomanilor, pentru momentele cu adevărat frumoase petrecute împreună. Mereu voi preţui acele clipe!
– Până la pierderea atribuţiilor manageriale mai aveţi de dus la bun sfârşit un proiect foarte important: organizarea unui turneu artistic în Republica Islamică Iran, susţinut de Orchestra Simfonică şi Corala Academică ale Filarmonicii „Oltenia”, sub conducerea muzicală a dirijorului Marius Hristescu. Care sunt coordonatele acestui eveniment, care, din câte ştiu, are implicaţii nu numai culturale, ci şi la nivel administrativ?
– Din păcate, în momentul acesta au rămas valabile doar coordonatele la nivel administrativ. În perioada 18-23 august, o delegaţie formată din reprezentanţi ai administraţiei locale (Primăriei municipiului Craiova şi Consiliului Judeţean Dolj) şi ai Filarmonicii „Oltenia” se va deplasa la Teheran, la invitaţia oficialităţilor iraniene, pentru a pune bazele unei complexe colaborări pe plan cultural, pe care sperăm că cei care ne vor urma o vor continua.
Turneul artistic a fost amânat pentru februarie 2013, în contextul organizării la Teheran, la sfârşitul lui august, a unui summit al statelor nealiniate. Circa 9.000 de persoane din 120 de ţări sunt aşteptate la Teheran pentru acest summit şi, din motive de securitate, s-a convenit, de comun acord, să se opteze pentru amânarea evenimentului.
– Relaţii în domeniul artistic între Craiova şi din Teheran datează de ani buni, concretinzându-se în diverse evenimente, de la expoziţii la concerte, inclusiv turnee susţinute în cele două spaţii culturale. Cinci ani consecutiv, din 2002 până în 2006, muzicienii craioveni au fost invitaţi la Festivalul Internaţional de Muzică de la Teheran, unde au obţinut chiar Trofeul. De asemenea, artişti iranieni au evoluat în repetate rânduri pe scena Filarmonicii „Oltenia”. Cum explicaţi această atât de mare apropiere de arealul asiatic şi nu – deşi poate ar fi mai firesc – de cel european?
– Într-adevăr, distanţa – atât geografică, cât şi culturală – poate părea mare. Dar dacă ne gândim că în Sud-Vestul Asiei, pe teritoriul actualului Iran, a existat unul dintre cele mai mari imperii ale omenirii şi, totodată, una dintre civilizaţiile care i-au influenţat pe marii romantici de mai târziu, lucrurile încep să capete alte semnificaţii. Cultura persană este una dintre cele mai vechi ale lumii şi a fost mereu caracterizată printr-o deschidere spre alte culturi.
Puţini sunt cei care ştiu că aristocraticul joc de polo a fost inventat de triburile iraniene. Şi tot pe aceste teritorii încărcate de legendă, Șeherezada, cea mai cunoscută femeie din cultura persană, şi-a povestit cele „O mie şi una de nopţi”, inspirându-l pe Rimsky-Korsakov să compună una dintre cele mai frumoase pagini ale muzicii simfonice.
Aşadar, argumente culturale există. În ceea ce priveşte ataşamentul iranienilor faţă de România, istoria recentă este mai mult decât grăitoare în acest sens. Pentru mulţi iranieni, România a devenit o a doua casă, aşa că faptul că am fost solicitaţi să îndeplinim rolul de ambasadori ai culturii muzicale europene într-o ţară atât de îndepărtată nu a mai fost o surpriză. Ospitalitatea lor a fost mereu îndatoritoare, iar reacţia publicului, cu mult peste aşteptările noastre.
În urma recentelor colaborări am înţeles un lucru important: cultura iraniană este o cultură pluriactivă, axată pe dialog. Am fost impresionat de tenacitatea iranienilor în a-şi păstra şi promova tradiţiile, de aceea nu pot aprecia decât ca pozitivă o astfel de deschidere. Pentru că, să nu uităm, muzica este şi va rămâne limbajul universal.
