Noul preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Radu Roatiş Cheţan, a dispus structurilor teritoriale ca, începând cu data de 16 mai şi până la sfârşitul anului, să desfăşoare un Plan Naţional de Control care va avea ca tematică determinarea prevalenţei Escherichia Coli verotoxigenă, de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, din carnea proaspătă de bovine şi ovine, din carnea tocată şi carnea preparată, dar şi din laptele crud şi produsele din lapte crud.
Activităţile incluse în acest plan presupun prelevarea de probe din unităţi de abatorizare, supermarketuri, magazine alimentare, carmangerii, măcelării, restaurante, ferme, târguri şi pieţe agroalimentare şi dozatoare de lapte. Având în vedere importanţa aplicării acestor măsuri, pentru sănătatea publică, Planul naţional de control este susţinut de către crescătorii de animale şi operatorii din industria alimentară de profil din ţara noastră.
Medicii veterinari, pe teren, pentru colectarea probelor
În acest sens, conducerea ANSVSA a dispus prelevarea unui număr total de 1.096 de probe, dintre care: 572 de probe din unităţi de abatorizare: 316 de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi 256 de pe suprafaţa carcaselor de ovine; 254 de probe vor fi prelevate din unităţile de vânzare cu amănuntul, carne şi produse din carne: 44 de probe din carne tranşată de bovine şi ovine, 100 de probe din carne tocată bovine, ovină sau amestec şi 111 probe din carne preparată; 270 de probe se vor preleva din lapte crud sau produse din lapte crud: 104 probe din lapte crud sau lapte termizat, 80 de probe din produse din lapte crud, 86 de probe din produse din lapte pasteurizat.
Costul analizelor, suportat din bugetul ANSVSA
Toate probele recoltate în cadrul acţiunilor prevăzute în acest Plan vor fi transmise Institutului de Igienă şi Sănătatea Publică Veterinară pentru a fi analizate. Costurile acestor analize vor fi suportate din bugetul ANSVSA. Decizia preşedintelui ANSVSA a fost luată pe baza unei analize de risc, elaborată şi finalizată recent de către specialiştii Autorităţii. Un argument în plus îl constituie şi apropierea sezonului estival, atunci când pe litoral sau în alte zone de interes turistic din ţară va creşte rulajul de marfă al unităţilor din industria alimentară şi afluxul de turişti aflaţi în concediu şi copii aflaţi în vacanţă, în tabere şcolare.
Accent pe informarea şi educarea oamenilor
“Menţionăm că, pentru a avea eficienţă, toate acţiunile Autorităţii, de prevenire a contaminării produselor alimentare cu acest tip de bacterie patogenă, este imperios necesar, ca Direcţiile de Sănătate Publică să intensifice comunicarea publică, activităţile de informare şi educare a cetăţenilor privind normele de igienă şi măsurile pentru respectarea acestora, deoarece factorul uman este cheia prevenirii apariţiei acestui tip de îmbolnăviri”, se arată într-un comunicat al ANSVSA.
La fel de importantă, în acest sens, este colaborarea strânsă între toate instituţiile statului cu atribuţii şi responsabilităţi în protejarea sănătăţii publice. ANSVSA va face public, săpămânal, rezultatele analizelor pentru probele prelevate în cadrul acestui Plan Naţional de Control.
Doljul aşteaptă planul detaliat de acţiune
“Controlul prevede să recoltăm probe după suprafaţa carcaselor, câte o probă, deci patru bureţi de la fiecare carcasă. Vom recolta de la bovine şi ovine sacrificate, dar nu de la toate, ci aleatoriu. De asemenea, vom preleva probe de lapte crud şi probe de carne tocată, care conţine şi carne de oaie şi carne de vacă. Numărul de probe este stabilit la nivelul întregii ţară. Vrem să vedem cum stăm cu E.coli. Dar numai cu cea care produce sindromul hemolitic uremic. Aceasta are o toxină care se numeşte verotoxină. Noi am mai trimis probe la centru. Comparativ cu alte judeţe suntem avansaţi la capitolul probe. Le-am luat atunci când ne-au solicitat şi, acum, avem probe, dar nu cred că avem atât de multe câte ni se vor repartiza. Aşteptăm să ne vină azi (n.r. – ieri) planul detaliat”, ne-a precizat dr. Costică Retea, director al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj.
Spaima sindromului hemolitic uremic revine
Potrivit medicilor, Escherichia Coli verotoxigenă ar fi responsabilă de instalarea recentă a sindromului hemolitic uremic în cazurile îmbolnăvirii bebeluşilor. Lucrurile nu sunt, însă, atât de clare. Mai ales că, în luna mai 2011, în Germania, au murit 14 persoane, iar cauza deceselor s-a considerat a fi consumul de castraveţi bio produşi în Spania, ce ar fi contaminaţi cu E-coli. Totuşi, probele ulterioare nu au dovedit că exista vreo legătură între consumul castraveţilor şi bacteria E-coli.
Însuşi fostul preşedinte al ANSVSA, Andrei Butaru, declara la jumătatea lunii aprilie a.c., într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă că: “Din punctul meu vedere, nu cred că există o legătură între consumul din alimentele suspicionate şi îmbolnăvirea bebeluşilor. Competenţa noastră se opreşte însă la aliment, eu nu pot să merg mai departe decât pe ceea ce se presupune a fi un aliment salubru şi liber de boli. Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) — forul ştiinţific european — a spus, într-un comunicat, că au fost mai multe tulpini şi mai multe surse posibile şi că, la o primă concluzie, nu se poate stabili o cauză fixă şi clară. E posibil să fie o transmitere şi prin purtător uman. Aceasta este şi problema cu E.coli. Şi noi o avem la purtător şi animalele, dar problema este cu mutaţiile genetice care apar la acest tip de bacterie. Eu am mai spus: biologia nu este matematică. Într-un fel reacţionez eu la un medicament şi altfel dumneavoastră. Este un deziderat în biologie: nu există boală, ci bolnav”.
Cel mai bun inamic al E.coli, igiena corespunzătoare
Specialişti apreciază, aşadar, că bacteria E.coli suferă mutaţii profunde. Din fericire, metoda cea mai bună de a evita contactarea bateriei este la îndemâna noastră, a tuturor. Fiind o bacterie care trăieşte în tubul digestive, cea mai mare partea a cazurilor de transmitere a bacteriei se petrece de la materia excretată de om, printr-o igienă, ulterioară, prost făcută.
Spălarea temeinică a mâinilor cu apă şi săpun după folosirea toaletei, după atingerea animalelor sau dejecţiei animalelor, înainte şi după schimbarea scutecelor, înainte şi după prepararea mâncării (în special după atingerea de carne crudă, ouă în coajă, etc); spălarea sub jet de apa a fructelor şi legumelor proaspete; atenţia sporită la persoanele care manipulează mâncarea copiilor – igiena mâinilor lor; tratamentul termic corespunzător al cărnii şi al cărnii tocate înainte de consum; depozitarea separată a cărnii proaspete de alte alimente, precum şi utilizarea de tocătoare diferite de cele folosite pentru prepararea altor alimente; fierberea laptelui proaspăt (crud) înainte de consum; evitarea manipulării în condiţii de igiena precară a alimentelor sunt câteva dintre recomandările specialiştilor în a preveni infecţia cu această bacterie.
