Eliminarea voucherelor de vacanţă, o măsură… pripită

0
396

În lumina filosofiei economice a premierului Florin Cîţu, toate măsurile sociale luate de social-democraţi au fost nu doar neinspirate, ci chiar proaste. Că nu se poate demonstra cu argumente concrete această teză n-are importanţă şi discuţia pe această temă nu mai trebuie dezvoltată. Aşadar, toate anomaliile se datorau parlamentului socialist, guvernului socialist, partidului socialist, ş.a.m.d.. În ansamblul măsurilor sociale în discuţie, s-au aflat şi voucherele de vacanţă, de care beneficiau bugetarii. Care veneau în sprijinul angajaţilor de la stat, cât şi în susţinerea reţelei hoteliere autohtone. Cu alte cuvinte, industria HoReCa, greu încercată de pandemia de Covid-19, primea un colac de salvare prin aceste vouchere. Că în discuţie au intrat calitatea discutabilă a serviciilor, în nu puţine locuri, realmente nemulţumitoare, este o altă discuţie. Cert este însă că indirect HoReCa primea un sprijin admis din partea statului. Că beneficiarii voucherelor de vacanţă optau pentru litoralul românesc este, se subînţelege, o realitate. Acum vor fi tentaţi de litoralul bulgăresc, turcesc, italian, grecesc sau portughez. Valoarea unui voucher de vacanţă era de 1450 lei şi permitea, repetăm, supraviaţuirea şi dezvoltarea turismului autohton. Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) s-au arătat, printr-un comunicat de presă „extrem de indignaţi” de decizia guvernului privind eliminarea voucherelor de turism pentru 2021, semanlând că ţări cu tradiţie turistică, precum Elveţia şi Franţa acordă de ani buni vouchere de vacanţă. Interesant este însă că la sfârşitul anului trecut guvernul prelungea cu un an programul tichetelor de vacanţă, prin OUG 226/31 decembrie, arătând în preambul utilitatea lor. Acelaşi guvern, după numai două luni a renunţat la programul respectiv. Că legile se schimbă „peste noapte” şi nu au mare coerenţă, asta se ştia şi nu mai surprinde pe nimeni. Conform datelor furnizate în 2019 şi în primele 10 luni din 2020 au fost emise tichete de vacanţă în valoare de 2,77 miliarde lei şi au fost consumate –decontate de prestatori la emitenţi- tichete în valoare de 2,15 miliarde lei, adică 77,5% din volumul celor emise. Aşadar, n-ar mai fi multe vouchere pe piaţă, aşa cum se susţine. Voucherele de vacanţă au determinat autorizarea, deci fiscalizarea, a circa 3000 structuri de cazare –pensiuni, vile, hoteluri- iar prin eliminarea lor există riscul ca unele structiri de cazare să se sufoce, afectând copios bugetul de stat. „Dragnia”, Vâlcov şi chiar Marcel Ciolacu ar trebui lăsaţi în pace, fiindcă nu tot ce au gândit economic şi materializat a fost rău. Dimpotrivă. Potrivit unui studiu efectuat de Academia de Studii Economice (ASE) şi Asociaţia profesionistă a emitenţilor de tichete, voucherele de vacanţă asigurau creşterea activităţii economice şi crearea locurilor de muncă, stimulând consumul şi oferta internă. Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă genera 0,51 lei la PIB, iar la fiecare barem de 64.359 lei se crea şi menţinea un loc de muncă. Ce calcule economice s-au avut în vedere, de această dată, nu este foarte clar şi datoria premierului Florin Cîţu, ca finanţist, era să le exprime public. Preocuparea asiduă a guvernului pentru austeritate, simbolica solidaritate, ar merita explicate coerent, cu argumentele de rigoare, pentru ca mesajul să fie cât se poate de credibil.