Salonul Naţional de Restaurare, la Muzeul Olteniei

0
102

Laboratorul de Restaurare şi Conservare, din cadrul Muzeului Olteniei Craiova, în colaborare şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, organizează în perioada 18-22 septembrie 2017 două manifestări culturale legitimate valoric la nivel regional şi naţional: „Salonul Naţional de Restaurare 2017 – Gala Restaurării româneşti” (ediţia a XVI-a) şi Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Materie şi materiale în/pentru conservarea patrimoniului – MATCONS2017” (ediţia a VI-a). Deschiderea oficială va avea loc la Secţia de Istorie-Arheologie (strada „Madona Dudu” nr. 14), luni, 18 septembrie, ora 11.00.

Vas Cultura CucuteniDevenită tradiţie în capitala Băniei, expoziţia temporară „Salonul Naţional de Restaurare 2017 – Gala Restaurării româneşti” va reuni în spaţiul expoziţional din Sala „Ştefan Ciuceanu”, într-o formulă de exprimare culturală complexă, peste 115 piese aparţinând patrimoniului cultural naţional, ce provin din colecţiile, depozitele şi expoziţiile a peste 25 de instituţii muzeale, religioase sau colecţii particulare din ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române Bucureşti, Academia Naţională Română, Complexul Naţional „Astra” Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească Târgovişte, Muzeul Naţional al Banatului, Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca), Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Bucovinei (Suceava), Muzeul de Artă Craiova, Muzeul de Istorie a Moldovei Iaşi, Muzeul de Artă Iaşi, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Braşov, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu  etc.

Publicul craiovean va putea admira obiecte de patrimoniu unicat, altele rare, de o valoare inestimabilă – din ceramică, sticlă, metal, os, lemn, dar şi picturi, cărţi vechi, pergamente şi diverse documente aparţinând patrimoniului cultural naţional, unele înregistrate în categoria „Tezaur”, circuitul expoziţional fiind gândit astfel încât să reprezinte o incursiune valorică în vastul patrimoniu cultural naţional, de cultură şi civilizaţie românească.

Efortul de peste 17 ani al specialiştilor craioveni de la Laboratorul de Restaurare şi Conservare de a organiza la Craiova cea mai mare şi complexă reprezentare de acest gen din ţară trebuie descifrat în dublă cheie: responsabilitate profesională pentru asigurarea perenităţii patrimoniului naţional, transfer optim către generaţiile viitoare, dar şi valorizare, respect pentru munca restauratorilor fără de care supravieţuirea colecţiilor muzeale nu ar fi posibilă.

Masa Colectia CalinescuObiecte variate specifice restaurării lemnului vor combina în spaţiul expoziţional, într-un mod complex şi inedit, mărturii/artefacte ale valorilor culturale româneşti cu eleganţa şi distincţia profesională a muncii de conservator, aducând în faţa vizitatorilor piese patrimoniale remarcabile precum: biroul de salon în stil Regence, datat 1710, ce a aparţinut lui George Călinescu, piesă extrem de valoroasă aflată în Colecţia „George Călinescu”, deţinută de Academia Română, celebra Ladă a Frăţiei Calfelor şi Pielarilor, datată la 1782, din lemn lăcuit, cu ferecături de metal şi motto-ul breslei înscris pe catifea verde, refăcută cu mult meşteşug de către restauratorii Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu.

Spectaculoasa broderie în lemn acoperită cu foiţă de aur şi argint, a uşilor împărăteşti de la „Curtea Domnească” (Târgovişte), datate în sec. XIX, somptuoasa masă de salon stil Ludovic al XIV-lea cu decor „Boulle” (sec. XVII), un mixaj de lemn, metal, carapace de broască ţestoasă, într-o cromatică stilizată din sticlă şi ornamente de bronz, alături de impresionantele obiecte religioase (crucea de altar a Bisericii de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Poiana Sibiului, icoanele din anii 1701, 1864), constituie un periplu muzeal, un fir cronologic al poveştii lemnului în diferite contexte socio-culturale, aşa cum au fost ele materializate în spaţiul românesc şi european.

Restaurarea ceramicii, sticlei sau alabastrului va fi reprezentată prin ceramică specifică neoliticului – Cultura „Cucuteni”, bronzului – Cultura „Gârla Mare”, vase de lut din perioada dacică şi romană, amfore (datate sec. IV-VI), oglinzi veneţiene, artefacte deţinute de colecţii muzeale din ţară dar şi de colecţionari privaţi.

37-1Spectaculoase, după ce au trecut prin mâini pricepute ale restauratorilor, sunt şi piesele de patrimoniu cultural naţional specifice picturii: tablourile „Natură moartă cu vază”, „Natură moartă cu cană”, semnate de celebrul pictor baroc german Christian Berentz (datate în sec. XVII), deţinute de Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, tabloul intitulat „La râu” al lui Henry Enrico Coleman – (1905), pictori ale căror lucrări sunt, în prezent, în cataloagele unor celebre case de licitaţie internaţională fiind tranzacţionate pe piaţa de artă la valori de zeci de mii de euro. Icoanele pe lemn, şi icoanele împărăteşti cu ferecături de metal, foiţe metalice, unele chiar cu pietre preţioase – „Sf. Arhanghel Mihail” (1799), „Sf. Nicolae şi Sf. Alexie” îmbogăţesc spaţiul expoziţional cu cromatica variată şi simbolica lor.

Cât priveşte obiectele din metal reţin atenţia cunoscutele akinakes – spade scurte cu două tăişuri, datate sec VI î.Hr., numeroase pumnale folosite de legionarii romani în războaie (sec. III), consemnate în istoriografie sub denumirea de pugio cu teacă, un ulcior cu tezaur de monede de argint datat în sec. XII, numeroase pistoale cu cremene, unele cu două ţevi de metal suprapuse, datate în sec. XVIII, aflate în impresionanta şi valoroasa colecţie de arme a Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu, gramofoane, sfeşnice şi samovare din bronz şi alamă, ce au făcut istorie prin pitorescul sec. XX, fibulele din Epoca romană.

În expoziţie se regăsesc vechi şi valoroase tipărituri: cărţi vechi religioase cu suport de lemn, îmbrăcate cu piele de viţel şi ferecătură de fier – „Tetraevanghel”, „Tetraevangheliar” de sec. XVI, deţinute de colecţiile Muzeului Naţional al Literaturii Române Bucureşti, respectiv Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, un „Antologhion” datat la 1766, manuscrise – de la 1766, 1804, brevete şi vederi vechi de la 1908, 1915, dar şi înscrisul olograf (scrisoarea), pe care în anul 1928, directorul Liceului „Andrei Şaguna” Braşov, I. Moşoiu o transmite autorităţilor central solicitând clarificări cu privire la donaţia de carte pe care descendenţii familiei Kogălniceanu au realizat-o pentru liceul braşovean şi prin care s-a constituit Biblioteca „Mihail Kogălniceanu”.

Publicul craiovean va putea admira o gamă variată de obiecte de patrimoniu pe suport textil (ilice, pieptare din secolele XIX-XX), care au necesitat, în procesul de restaurare aplicarea unor tehnici specifice de ţesere, coasere, croşetare, brodare ori vopsire. La acest capitol, reţin atenţia veşmintele liturgice din mătase brodate cu fire metalice de argint şi paiete, datate 1781, restaurate de specialiştii Bisericii Romano-Catolice „Sfânta Treime” din Cluj-Napoca, spectaculoase pungi de bani din piele şi aţă de bumbac de la 1732, un ilic din bumbac, lână şi blană remarcabil ţesut şi brodat cu motive florale, dar şi un cojoc femeiesc  cu broderii spectaculoase în roşu şi negru.

Laboratorul de Restaurare şi Conservare din cadrul Muzeului Olteniei Craiova a avut pe parcursul câtorva zeci de ani rezultate remarcabile şi într-o dinamică ascendentă. Proiectele s-au succedat de la an la an cu finalităţi spectaculoase. Nu ne referim doar la saloanele naţionale de restaurare, la sesiunile internaţionale de comunicări, cu prezenţe şi personalităţi ştiinţifice valoroase în domeniu, ci şi la construirea şi scenografia unor expoziţii diverse, tematic, care au incitat şi încântat publicul, atât prin calitatea exponatelor, cât şi prin modul de expunere. Aceste prezentări şi-au fost suficiente prin valoarea lor intrinsecă, dar şi prin contextualizările şi conţinuturile sociale sau, mai precis, prin crearea unor punţi între oameni, indiferent de condiţia lor socială.

Craiovenii au la dispoziţie timp de mai bine de două luni pentru a vizita Salonul Naţional de Restaurare.

***

Salonul Naţional de Restaurare şi Conservare 2017 aduce în faţa publicului piese valoroase din patrimoniul cultural românesc mobil, restaurate în perioada 2016-2017, de experţi din cele mai importante centre/laboratoare de restaurare din ţară, prin uzitarea celor mai noi tehnici şi materiale pentru investigare/conservare/restaurare în domeniile ceramicii, textilelor, hârtiei vechi şi metalului.