Una dintre capodopere peisagistice ale Craiovei, Grădina Botanică „Alexandru Buia”, împlineşte 65 de ani de la înfiinţare. Se aniversează, totodată, 70 de ani de la crearea Institutului Agronomic şi, ulterior, a Universităţii din Craiova. Aşadar, o dublă sărbătoare pe care nu doar cadrele universitare de profil din municipiul nostru au dorit să o marcheze, ci şi omologii lor din celelalte centre universitare, pe rază cărora găsim, în prezent, grădini botanice fermecătoare. La prezidiul dezbaterilor care au avut loc, ieri, în sala ce poartă numele marelui profesor Alexandru Buia, din cadrul Facultăţii de Agronomie, au luat loc doar cadre universitare. Nu însă şi un reprezentant al municipalităţii craiovene, cea care a reuşit să redea, ba chiar să sporească, fizionomia de acum a Grădinii Botanice din Craiova.
Universitatea din Craiova trăieşte în aceste zile un dublu eveniment: împlinirea a 65 de ani de la înfiinţarea la Craiova a Grădinii Botanice universitare şi a 70 de ani de la înfiinţarea Institutului Agronomic şi, ulterior, al Universităţii din Craiova.
Cu o istorie bogată în oameni de valoare
Iniţiativa înfiinţării la Craiova a unei grădini botanice a aparţinut profesorului Alexandru Buia. Acesta a răspuns unui solicitări oficiale, din partea ministerului de resort, de a se transfera de la Cluj la Craiova. În perioada clujeană, cunoscutul universitar a fost decan al Facultăţii de Agronomie (1945-1948). La vârsta de nici 40 de ani a început o muncă grea, plină de răspunderea organizării şi dezvoltării învăţământului agronomic la Craiova şi a Grădinii Botanice. Organizatorii evenimentului de ieri apreciază că o astfel de operă uriaşă nu putea fi, însă, creaţia unui singur om, oricât de înzestrat ar fi fost acesta. Este o datorie de onoare de a-le aminti cu acest prilej, implicarea şi sprijinul acordate de către prof I. Lungu; prof. univ. dr. M. Oprean – rector al fostului Institut Agronomic din Craiova; prof. univ. dr. Tiberiu Nicola – rector; prof. univ. dr. S. Puşcaşu – rector, lect. univ. dr. N. Şuster – titularul disciplinei de Arhitectură peisagistică; prof. univ. dr. doc. M. Păun, prof. univ. dr. Gr. Şorop.
Caracteristici unice
Situată în partea de sud-vest a municipiului Craiova, între străzile C-tin Lecca – Obedeanu – Poporului – Renaşterii – N. Titulescu – Iancu Jianu, pe o suprafaţă de aproximativ 12,8 ha, Grădina Botanică, prin colecţiile vaste de o mare diversitate, deţine un material biologic viu pentru studiu şi cercetări fundamentale şi aplicative. Vizitatorii sunt îndemnaţi la reflecţii despre viaţa plantelor, despre importanţa lor ştiinţifică, economică şi culturală, de ameliorare a calităţii vieţii şi de protejare a mediului înconjurător.
Să precizăm că Grădina Botanică din Craiova este traversată, de la est la vest, de un pârâiaş care porneşte de la „Fântâna Jianu”, construită în jurul anului 1800 de Hagi Stan Jianu. Pe traseului acestei ape au fost amenajate trei lacuri în suprafaţă totală a luciului de apă de 0,3 ha, în sectoarele: Fitogeografia Olteniei, Sistematica plantelor şi Provinciile floristice ale globului. În lacurile din sectoarele Sistematica plantelor şi Provinciile floristice ale globului a fost amenajate câte o insulă. Prin suprafaţa mare de evaporare, aceste lacuri atenuează arşiţa din timpul verii, creându-se un microclimat folositor creşterii şi dezvoltării plantelor cu origini diferite, cultivate în grădină. Să mai amintim că Grădina Botanică a fost amplasată pe un teren plat şi, astfel, a fost necesară diversificarea condiţiilor ecologice, prin amenajarea macro şi micro-reliefului. Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1,5 m şi 30 m faşă de luciul de apă al lacurilor. În amplasarea sectoarelor grădinii s-a ţinut seama de configuraţia finală a terenului, de pârâiaşul care traversează grădina, de importanţa sectoarelor în ansamblul grădinii. Sectoarele sunt următoarele: Sistematica plantelor (Sistem), Provinciile floristice ale globului, Plante cultivate, Ornamental, Sere, Rosariu, Provinciile floristice ale României, Herbarul.
Primăria Craiova a înviat „Frumoasa adormită”
Ceea ce au văzut, ieri, după orele prânzului, invitaţii la eveniment a fost o imagine splendidă a Grădinii Botanice din Craiova, refăcută numai după intervenţia financiară şi umană a Primăriei Craiova. Este, deja, un fapt istoric, dacă putem spune aşa. Ceea ce a mai rămas în grija Universităţii din Craiova sunt doar serele. La care se aşteaptă investiţii ce să se ridice cel puţin la nivelul celor făcute de municipalitate în aproape toată Grădina Botanică. Desigur, este nevoie de fonduri, de specialişti în materie, dar centrul universitar craiovean, teoretic şi practic, nu ar trebui să ducă lipsă de astfel de resurse.
Craiovenii se bucură de multă vreme încoace de noua înfăţişare a Grădinii Botanice. În serile de vară, toate aleile erau pline de oameni, pe pista acoperită cu tartan se aleargă aidoma parcurilor din Occident; concertele Filarmonicii din Craiova, aici, într-o natură impecabil de primitoare, au devenit ceva firesc.
Simfonia culorilor ne aşteaptă pe toţi
Mai înainte de a ajunge în Aula „Alexandru Boia”, toţi participanţii la jubileu au putut admira o expoziţie de pictură semnată de Marius Turaiche, cu titlul „Simfonia culorilor”. Prin cele 19 tablouri realizate cu mult patos, lucrări care încântă ochiul, invitaţii parcă simţeau atmosfera îmbietoare a Grădinii Botanice din Craiova, pe care aveau să o cunoască la numai câteva ore mai târziu, în forma sa tomnatică de invidiat.
