EDITORIAL / Catalonia – marea problemă a Spaniei, dar şi a UE!

0
108

1De mai mulţi ani, Catalonia a plonjat într-o criză politică prelungită, cu Madridul, după ce a făcut cunoscut că intenţionează să divorţeze de restul Spaniei. Dacă va deveni independentă rămâne de văzut. Fiindcă la 1 octombrie a.c., catalanii vor răspunde la această întrebare, în cadrul unui referendum organizat de parlamentul regional, considerat ilegal de parlamentul de la Madrid, dar şi de Curtea Constituţională. După 1939, deci din vremea lui Francisco Franco, care a instituit o dictatură ultra-naţionalistă în urma războiului civil, relaţiile Madridului cu regiunea Cataloniei – fieful republicanilor – au rămas tensionate. Ele au devenit, după 2010, odată cu anularea statutului ranforsat de autonomie, tot mai dezbătute. Actualmente, 34,7% din locuitorii regiunii se pronunţă pentru „un stat independent”, potrivit barometrului din luna iunie a centrului de studiere a opiniilor catalane. În 2006 procentul era de numai 13,9%. La întrebarea directă „vreţi Catalonia stat independent?”, 41,1% din repondenţi au afirmat „Da”, în luna iunie şi 49,9%, „Nu”. Un mare marş pentru independenţă, organizat recent la Barcelona, cu prilejul „Diada” – o mare sărbătoare – a adunat zeci de mii de militanţi. Guvernul spaniol a decis întărirea controlului asupra cheltuielilor guvernului regional independentist, în urma refuzului acestuia de a ţine cont de deciziile Curţii Constituţionale. Ministrul bugetului, de la Madrid, Cristobal Montoro, a şi subliniat că acest control este destinat evitării finanţării „activităţilor ilegale”. Simpatizanţii independentiştilor denunţă deja un „neofranchism” din partea Madridului. Referendumul unilateral pentru autodeterminare este oricum pregătit şi blamaţi sunt primarii socialişti de oraşe care refuză să pună la dispoziţie spaţiile necesare derulării scrutinului, considerat – repetăm – ilegal de Curtea Constituţională. Vicepreşedintele guvernului catalan, Oriol Junqueras, din partea stângii-republicane a Cataloniei, a primit aplauze afirmând că Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, ar fi spus că «Dacă votaţi „Da”, veţi fi recunoscuţi». Ori, Comisia Europeană a făcut rectificările necesare, precizând că în cazul lui „Da” la referendum, dacă acesta este legal şi recunoscut de Madrid, cu respectarea deciziei Curţii Constituţionale, atunci se poate discuta. Oricum, nici ofensiva judiciară a Madridului, nici cercetarea unor conducători ai organizaţiilor militante, nici încălcarea Constituţiei nu a modificat capacitatea de mobilizare a separatiştilor. Şi peste 8.000 de persoane au participat joi seara, în Tarragone, la lansarea oficială a campaniei în favoarea lui „Da”. Pe scenă, principalii lideri politici, preşedinţi celor două asociaţii independentiste, care au organizat evenimentul – Adunarea Naţională a Cataloniei (ANC) şi Omnium Cultural –, au prezentat tabloul idilic al viitoarei republici catalane, multiplicând atacurile la adresa Madridului. Se anunţă o reacţie tot mai energică din partea Madridului. Poşta spaniolă va bloca serviciul de e-mail pentru a împiedica votul electronic. Parchetul general al Spaniei, la rândul său, a ordonat la 13 septembrie a.c. procurorilor din Catalonia să-i cerceteze pe primarii de regiuni implicaţi în organizarea scrutinului de la 1 octombrie. Şi este vorba de 750 de primari, din totalul de 948. Tot Parchetul general a ordonat tuturor corpurilor de poliţie din regiune – gardă civilă şi poliţie naţională – să împiedice desfăşurarea referendumului. Atenţionată a fost şi Mossos D’esquadra care depinde de guvernul regional catalan. De altfel, atât preşedintele guvernului regional, Charles Puygnemont, cât şi membrii guvernului său sunt deja acuzaţi de nerespectarea legii şi malversări cu fonduri publice. De la o zi la alta, tensiunea creşte şi derularea evenimentelor premergătoare scrutinului, dar şi desfăşurarea acestuia, revin în centrul atenţiei. Catalonia, a cărei capitală este Barcelona, contribuie cu o cincime din PIB, la economia Spaniei.