Lumea a ieşit în stradă, la Paris şi în alte mari oraşe ale Franţei. Şi nu doar. Planeta a rezonat. Elanul s-a dovedit fantastic, dacă nu istoric. Multă vreme, imaginile cu liderii europeni şi africani în coloana de marş, mână în mână, contra noii barbarii a secolului XXI – jihadismul – vor dăinui. Simbolistica prezenţei lor, pe lângă omagiul emoţionant adus celor 17 victime ale atacurilor teroriste, a fost şi aceea de a asigura un sens Europei. Libertăţile nu sunt negociabile. Lupta va continua. Împotriva obscurantismului şi fanatismului. Dar a opune cultura şi educaţia ameninţărilor teroriste este o temă de dezbatere publică şi nimic mai mult. Nu e deloc simplu. Fiindcă lupta eficace contra terorismului presupune o cooperare cât mai deplină între agenţiile de informaţii, unele aparţinând unor ţări prea puţin recomandate de practica lor democratică. După 11 septembrie 2001, SUA au optat pentru o ripostă cu consecinţe hazardate, uneori dezastruoase. Acum se vorbeşte despre adoptarea unui Patriot Act, varianta europeană. Reticenţe există peste tot. În faţa ameninţărilor teroriste, însă, status quo nu este recomandabil. Atacurile contra „Charlie Hebdo”, a poliţiştilor, a evreilor marchează o turnură dramatică. Realitatea este următoarea: terorismul a devenit o prioritate absolută. Riscurile nu pot fi combătute doar prin măsuri care pun în discuţie fundamentele ordinii democratice. Ne place sau nu, are mai puţină importanţă, dar ceea ce afirmă directorul SRI, George Maior, într-un interviu recent, postat pe Ziare.com, este un semnal: „Pentru ca oamenii să trăiască în linişte, să-şi ducă în siguranţă copiii la şcoală, nu putem să acţionăm în scop preventiv, în această eră, cu mijloacele lui Sherlock Holmes”. Parlamentului European i se recomandă adoptarea sistemului numit PNR (Pessenger name record), care permite înregistrarea numelor pasagerilor la urcarea în avion. Toate ţările Europei în domeniul intelligence-ului nu-şi propun altceva decât o cooperare deplină între ele şi apropierea de serviciile de informaţii din ţări cu deficit de democraţie. Supravegherea site-urilor de Internet, accelerarea procedeelor de expulzare a persoanelor care fac apologia jihadismului, lupta contra traficului de arme, reformarea spaţiului Schengen pentru îmbunătăţirea controlului la frontierele UE sunt doar câteva din măsurile avute în vedere. Fireşte, într-un asemenea context a mai vorbi de libertăţile noastre, care nu sunt negociabile, este un nonsens.
