Când vom putea circula pe Drumul Expres Craiova – Piteşti ?!

0
5507

Oare vom circula pe Craiova-Piteşti într-un final ? Unii spun că da, alţii, mai presimişti spun că nu. Acum să vedem şi dacă sunt reale motivele de îngrijorare în ceea ce priveşte graficul acestui proiect. Şi să o luăm cu începutul. Drumul a fost împărţit de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere în 4 tronsoane, însă, cel de-al patrulea tronson abia  a fost încredinţat şi asta ca urmare a contestaţiilor formulate de chinezii de la compania China Railway 14th BureauCO împotriva deciziei de atribuire a contractului către SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – TehnostradeSRL, care reprezintă un consorţiu de firme gestionate de Dorel Umbrărescu, cunoscut şi sub numele de “regele asfaltului din România”. Aceleaşi firme sunt titulare de contract şi pe tronsoanele 2 şi 3 ale Drumului Expres Craiova-Pireşti – nume de cod DX12. Acum, dintre cele 4 tronsoane atribuite, cel mai avansat este cel de-al doilea, care cuprinde centurile Balş şi Slatina, plus pod nou peste râul Olt. Deci, există şanse reale ca acest tronson să fie dat în circulaţie spre sfârşitul anului 2021 şi vom scăpa de traversarea Balşului şi a Slatinei, cele două pietre de moară ale drumului (DN65) către Piteşti.

Cel mai mic tronson dintre toate cele 4 este primul, 17,7 km, însă stadiul de execuţie a lucrărilor aici este extrem de scăzut (aproximativ 30%). Constructorul de pe tronsonul 1 este firma italiană TIRRENA SCAVI, cu state vechi în ceea ce priveşte contractele executate în România, pe care le-a prestat chiar onorabil, însă se pare că aici, la Craiova, italienii au rămas fără bani şi nu mai pot să susţină financiar lucrarea. Compania RIZZANI DE ECCHER şi-a manifestat la un moment dat interesul vizavi de TIRRENA SCAVI, însă până la urmă a renunţat, motivul fiind o serie de contracte păguboase pe care TIRRENA SCAVI le are în Macedonia. Analizând modul în care se mişcă italienii şi comparând stadiul lucrărilor de pe tronsonul I cu lucrările de pe tronsonul II, concluzia este una tristă şi anume, aici pare că nu se va finaliza prea curând asfaltarea.

Desigur, pe lângă problema lichidităţilor, specialiştii mai enumeră şi alte cauze care au dus la întârzierea lucrărilor pe tronsonul I.

De exemplu, studiul fezabilitate realizat în 2007, pe vremea când ministru al Transporturilor era actualul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, pe de o parte, nu mai are nimic în comun cu realitatea din teren, pe de altă parte, nu a ţinut cont de existența unui câmp de sonde. Pe traseul drumului există Depozitul de Înmagazinare Gaze Gherceşti, care a luat fiinţă în anul 2002 prin transformarea câmpului de producţie gaze. Acesta a fost exploatat încă din anii 1959 – 1960, depozitul fiind un element important în asigurarea securităţii energetice a ţării. Sondele au fost săpate între anii 1959 – 1964 şi existau pe teren la momentul întocmirii SF-ului din 2007. Avizul condiţionat emis de DEPOGAZ  în anul 2017, la solicitarea CNAIR, a fost un aviz favorabil, care prevedea lucrările necesare pentru asigurarea unor distanţe adecvate faţă de obiectivele depozitului de înmagazinare, distanţe care să asigure totodată şi securitatea traficului de pe drumul expres. După câștigarea licitației, constructorul italian Tirrena Scavi a solicitat DEPOGAZ o întâlnire pentru stabilirea traseului optim care să evite obiectivele depozitului de înmagazinare. Toate lucrurile acestea au dus la mari întârzieri. În cele din urmă, firma italiană a refăcut proiectul tehnic pe un alt culoar decât cel prevăzut din studiul de fezabilitate şi în martie 2021 s-a emis autorizaţia de construire pe noul culoar.

În plus, proiectul pentru construirea unui spital regional la Craiova, în zona sensului giratoriu de la Gherceşti, se suprapune cu DX12, adică drumul s-ar fi terminat la spital…

Italienii de la Tirrena Scavi desfăşoară lucrări şi la Centura Bucureşti şi Centura Timişoara. Şi aici au dificultăţi în execuţie. Nu se mai pot aproviziona cu balast, nu mai au de unde, fiind restanţi, iar subcontractanţi au început să le refuze cererile.

O trecere scurtă în revistă a subantreprenorilor oferă o imagine de ansamblu de ce lucrările pe tronsonul I merg foarte prost sau deloc. EURODRILL ENGINEERING SRL din Voluntari, D.P CONSULT SA din Cluj-Napoca care se ocupă cu realizarea proiectului tehnic, fiind firma unui fost mare director al CNAIR, Mircea POP, şi CIS GAZ SA din Sântana de Mureş (urmând să realizeze anumite lucrări pentru TRANSGAZ, la tronsonul Craiova – Segarcea)

În ceea ce privesc  subcontractanţii, aceştia par ca fiind impuşi de la Capitală. ACTIV GROUP MANAGEMENT SRL din Bucureşti (firmă care ar trebui să asigure utilajele necesare lucrărilor, o binecunoscută “căpuşă” la marile contracte ale CNAIR),CATA SPEDITION SRL din Râmnicu Vâlcea (transport auto şi servicii cu tractor cu perie şi deservent), HOLDING CONSTRUCT SRL Certeze (lucrări de săpătură profilare şi betonare şanţuri şi rigole, unii iau banii şi ei muncesc), DORIANI OIL SRL Auşeu (efectuare lucrări terasiere cu utilaje proprii), HOLCIM (ROMÂNIA) SA Bucureşti (ciment), PROTELCO SA Câmpina (proiectare). PROTELCO SA nu are contract direct cu TIRRENA SCAVI, ci cu proiectantul D.P CONSULT SA. PROTELCO SA  figurează ca prestator de servicii proiectare pe utilităţi la majoritatea contractelor de drumuri naţionale din România.

Pe lângă aceştia, TIRRENA SCAVI a contractat şi firme din plan local, cum ar fi RODALI CARGO SRL Giubega, judeţul Dolj (transport beton cu angajaţi şi utilaje proprii – firma celebrului Mihai Gună, un apropiat al celor de la DRDP Craiova) dar și alte firme manageriate de nume “celebre”

Tronsonul I pare a fi cu ghinion şi asta pentru că pe lângă câmpul cu sonde, se mai prefigurează un blocaj în execuţia lucrărilor, în zona localităţii Gherceşti, unde conform proiectului traseul drumului blochează calea de acces pentru 50 de locuinţe şi un operator economic. Pentru amenajarea unui drum ar fi necesară o suprafaţă de cca. 5.000 mp şi măsuri suplimentare de expropriere, iar în primă instanţă a fost vizat un teren care aparţine RNP ROMSILVA. Întrucât nu a fost identificată  o soluţie pentru compensarea suprafeţei de 5.000 mp necesară pentru scoaterea din circuitul silvic, Instituţia Prefectului judeţului Dolj intenţionează să solicite CNAIR construirea unui drum paralel cu DX12, până la primul nod rutier. În situaţia în care nu se va crea o arteră de acces, proprietarii imobilelor respective ameninţă cu demersuri pentru suspendarea autorizaţiei de construire pentru segmentul respectiv de drum expres.

În condiţiile date, cei mai mulţi drumari sunt de părere că prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor până în anul 2023 este inevitabilă, urmând ca beneficiarul şi constructorul să se înţeleagă şi în ceea ce priveşte costurile suplimentare pe care le implică un astfel de eveniment.

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul
Numele

Operaţie antispam (completează):  *