Comunitatea evreilor din Craiova sărbătoreşte, la sfârşitul acestei săptămâni, Purimul, anul 5774, după calendarul iudaic. Atât membrii comunităţii, cât şi invitaţii acestora sunt aşteptaţi să participe, astăzi, începând cu ora 17.00, la Sinagoga din strada „Horezului” nr. 5 la ceremonialul organizat cu această ocazie.
Purimul este una dintre cele mai importante sărbători evreieşti fiind celebrată în fiecare an în funcţie de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra duşmanilor. Atmosfera de bucurie, mesele organizate în familie sau în cadrul întregii comunităţi, carnavalurile, cadourile şi bucatele tradiţionale sunt cele care fac din Purim o sărbătoare aparte. Din punct de vedere al semnificaţiei, Purimul comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic după execuţia lui Haman şi în urma decretului reginei Estera care duce la executarea celor 10 fii ai lui Haman.
O scurtă istorie
Purimul este cea mai veselă sărbătoare iudaică şiare o semnificaţie istorică aparte. Aceasta îsi are originile la sfârsitul secolului V – începutul secolului IV î.e.n şi comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic. Legenda spune ca împăratul Ahasveros îsi alege o nouă soţie, pe Estera, nepoata lui Mordechai, liderul evreilor din Babilon. Primul ministru al împaratului, Haman pune la cale un complot şi, furios pe Mordechai care nu se închină în faţa sa, cum o cerea obiceiul, a pretins, în faţa împăratului, că întreaga comunitate evreiască din imperiu trebuie exterminată, considerând că era singura responsabilă de complot.
Astfel, Ahasveros condamnă evreii la exterminare. Mordechai îi cere Esterei să intervină şi după ce posteşte o zi, Estera îi cere împăratului să participe la o petrecere organizată de ea în cinstea acestuia. Împăratul onorează invitaţia Esterei, care îl invită din nou să petreacă alte două zile la rând. În cea de-a treia zi, Estera face public complotul primului-ministru Haman, iar Ahasveros îl condamnă pe acesta la moarte, anulând ordinul de exterminare a poporului evreu.
„Sărbătorile evreieşti au în spate nişte eroi formidabili din trecut şi nişte minuni. Evenimentele de Purim, spre exemplu, se petrec în Persia antică, în jurul anului 3400 de la Facerea Lumii. Ziua de Purim, una a bucuriei, se însoţeşte şi de nişte prăjituri special făcute cu această ocazie, prăjituri ce conţin nucă şi care au un aluat precum cel de cozonac. Acestea reprezintă pălăria lui Haman”, a spus Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova.
De Purim se oferă cadouri între cei apropiaţi
Conform tradiţiei evreieşti, cu această ocazie se oferă cadouri simbolice între cei apropiaţi. Tradiţia iudaică spune că Purimul se va sărbători chiar dacă toate celelalte sărbători vor dispărea. Atmosfera din zilele de Purim este una de carnaval: toată lumea poartă măşti, atât în timpul ceremoniei religioase, cât şi după aceasta. Denumirea de Purim vine de la zarurile care determinaseră data masacrului pregătit de Haman. La masa festivă se servesc prăjiturele în trei colţuri umplute cu jeleu, nuci, mac, miere şi nuci numite „humăntaş”. Ocazia este prilej de organizarea unor carnavaluri, spectacole de parodii şi piese umoristice având ca subiect „Cartea Esterei”, se cântă şi se dansează.
„Este un moment în care încercăm să evocăm evenimente care s-au derulat în urmă cu mai bine de 2.500 de ani. Este o sărbătoare a bucuriei, a veseliei. În marile oraşe se organizează carnavaluri, copiii şi adulţii poartă măşti. Cu această ocazie, ţinând cont că se celebrează şi venirea primăverii, pe masă se pun fructe – smochine şi citrice – şi prăjiturele speciale”, a explicat prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii evreieşti din Craiova.
