Argetoaia are singurul târg autorizat sanitar-veterinar din Dolj

0
108

porci 1De câţiva ani încoace, localităţile doljene nu înaintează autorităţilor în domeniu actele pentru a primi autorizaţia de funcţionare a târgurilor de săptămână, unde să se poată comercializa şi sacrifica animale. Cu mai puţin de o lună până la Crăciun, doar târgul de la Argetoaia este agrementat de medicii sanitar-veterinari. Aici, investiţia s-a făcut pe fonduri europene şi, pentru că a trebuit să respecte cerinţele de exigenţă solicitate de autorităţi, nu a fost o problemă autorizarea sa. Cazul de trichineloză depistat recent la Segarcea ar trebui să ducă la o mai mare conştientizare a pericolului reprezentat de nerespectarea normelor sanitar-veterinare.

  În mai puţin de o lună, sărbătorile de iarnă vor fi în plină desfăşurare. Sacrificarea porcilor face parte dintr-o tradiţie firească a poporului român. Tot dintr-o tradiţie face parte şi lipsa de implicare a autorităţilor locale din majoritatea comunelor doljene, ce nu reuşesc să se mobilizeze şi să amenajeze spaţii pentru comercializarea şi sacrificarea animalelor vii. Motivaţia primarilor este că nu au fonduri suficiente. Pe de altă parte, conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj arată că solicitările legale nu sunt atât de draconice şi costisitoare.

La 104 comune, doar un târg acreditat

  Comuna Argetoaia, localitate cu circa 5.000 de locuitori şi 12 sate arondate, este singura din Dolj care are un târg acreditat, unde oamenii pot cumpăra animale, în fiecare zi de duminică, în condiţii de siguranţă. Pe site-ul Direcţiei pentru Agricultură Dolj sunt publicate 11 locaţii unde ar exista astfel de târguri, cu zilele de funcţionare. Desigur, o listă neactualizată. Conducerea DSVSA Dolj atrăgea atenţia, încă din toamna trecută, că pot exista modalităţi concrete de a îndeplini criteriile de omologare a târgurile de săptămână. Ca măsură de sprijin, medicii veterinari îndeamnă la constituirea unor parteneriate public-privat, prin care persoane interesate pot lua în administrare târgurile de animale. „Autorizarea cât mai grabnică a acestor târguri ne va permite să controlăm mişcarea efectivelor de animale şi să ne îndeplinim atribuţiile de control şi siguranţa alimentelor”, ne-a precizat dr. Andrei Butaru, director executiv al D.S.V.S.A. Dolj. Acesta mai precizează că este nevoie de asigurarea unor condiţii fireşti de igienă, care presupun acces la apă, împrejmuirea perimetrului unde stau animalele şi a unui spaţiu de izolare în cazuri de necesitate, asigurarea unor condiţii de normalitate pe timpul prezenţei lor la vânzare – acoperiş, umbrare – şi semnarea contractului cu medicul veterinar.porci

  În Argetoaia, proiectul de amenajare a noului târg a demarat în 2014, pe mandatului lui Mircea Beznă, şi a fost finalizat în 2015. Sumele alocate au fost de peste 100.000 de euro. Printre lucrările realizate aici se numără o sală pentru produsele lactate, un vestiar, hale, ţarcuri pentru păsări şi animale. Desigur, contractul cu medicul veterinar a fost semnat de la bun început. Pentru a preîntâmpina  răspândirea bolilor la animale s-au asigurat servicii de deratizare şi dezinfecţie.

Ameninţări la sănătatea animală

  Potrivit ultimelor date statistice, publicate la 1 decembrie 2014, de Direcţia de Statistică Dolj, la nivelul judeţului sunt 147.933 de capete porcine, dintre acestea 9.368 sunt scroafe de prăsilă. O mai bună monitorizare a comerţului cu animale, în special porcine, este foarte necesară acum, mai ales că pericolul apariţiei focarelor de pestă porcină africană pe teritoriul României este foarte crescut.

  „Noi realizăm informări periodice, inclusiv crescătorilor de porcine din exploataţiile non-profesionale în vederea introducerii de măsuri de biosecuritate pentru animalele pe care le deţin. Pentru a vă proteja porcii de această boală, vă recomandăm să respectaţi următoarele sfaturi: nu intraţi în adăposturile unde creşteţi porcii cu încălţămintea şi hainele cu care aţi umblat pe stradă; este recomandat chiar ca, pentru dezinfecţia la intrarea în adăpost, să puneţi o tăviţă cu paie îmbibate cu o soluţie slabă de sodă caustică; creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu proprietari străini care deţin porci domestici. De asemenea, nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare/ lături/ spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în familie care aduc carne de mistreţ, sub nicio formă nu daţi porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne; nu scoateţi scroafele/vierii din exploataţie în scopul montei cu animale din altă exploataţie; nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreţi bolnavi”, a mai avertizat dr. Andrei Butaru. Pe acest fond, ANSVSA a decis să informeze publicul că este interzis importul de porci vii, carne de porc proaspătă, refrigerată sau îngheţată, produse de porc – cârnaţi, şuncă, carne conservată în sare – din Republica Moldova şi Ucraina.andrei butaru

Primul caz de trichineloză, la Segarcea

  Conducerea DSVSA Dolj mai recomandă doljenilor să ducă probe de analiză a cărnii de porc, mai ales că, în acest an, la Segarcea, în urmă cu câteva zile s-a confirmat un focar de trichineloză. În cazul cu pricina, carnea a fost confiscată imediat iar familia din gospodăria căreia a fost sacrificat animalul nu a avut ocazia să o consume. Costul examinării este de aproximativ 18-20 de lei.

Despre cât de periculoasă este trichineloza aflăm tot de la conducerea DSVSA Dolj. „Oamenii contractează boală prin consumul cărnii de porc. Larvele se închistează în musculatură, iar atunci când consumăm carnea ingerăm şi acele larve. În cazul în care carnea nu este bine preparată, acestea se dechistează în organismul uman şi se transformă în larve care migrează şi se închistează, din nou, în musculatura celui care o consumă. Durerile abdominale sau musculare apar imediat, iar consumatorul în cauză rămâne toată viaţa cu aceste chisturi în musculatură”, a mai atras atenţia dr. Andrei Butaru.

 Directorul executiv al DSVSA Dolj, dr. Andrei Butaru, este începând cu data de 27 iulie 2016 preşedintele Comisiei Superioare pentru Deontologie şi Litigii din cadrul Colegiului Medicilor Veterinari din România. Colegiul Medicilor Veterinari este format, în prezent, din 8.820 medici veterinari care îşi desfăşoară activitatea în cele mai diverse spectre profesionale. Medicul veterinar este singura profesie care se află pe lanţul alimentar „de la fermă la furculiţă”.

dsv

porci 2