Petre Daea, ministrul despre care se va vorbi, mereu avantajos

0
96

Petre Daea, ca ministru al agriculturii, a fost lăudat în câteva rânduri de Liviu Dragnea, ceea ce n-a „plăcut”, mai ales că l-a etichetat „cel mai bun ministru”, apoi, cu intermitenţă de câţiva, nu mulţi, ziarişti cu picioarele pe pământ, şi criticat de toată lumea. Până şi de senatorul Alina Gorghiu, care nu e sigur că deosebeşte, mărarul de pătrunjel şi nu stăpâneşte PAC, dar impacientată de „raportările fictive”. Omul a spus multe lucruri de luat în seamă, mereu a reiterat că „are treabă”, dar cine să îl asculte într-o lume în care fiecare are propria filozofie. Ce băşcălie a mai fost, pe reţelele de socializare, când Petre Daea a vorbit despre pagubele provocate, pe luciurile de apă, de cormorani, de altfel preocupare la nivelul Comisiei Agri, din Parlamentul European. Şi, înainte ca Petre Daea să „raporteze” ce a făcut, ca ministru şi să demonstreze împlinirile, s-a întâmplat un lucru: Adrian Rădulescu, cu stagii în producţie, fost consilier prezidenţial o vreme, pe mandatul lui Traian Băsescu, a lansat interogaţia: ştiţi ce a făcut ministrul Daea? 1000 km de canale de irigaţie. Ulterior, Petre Daea a corectat cifra: sunt 2000 de km. Staţii de pompare reabilitate, apte să trimită apă la culturile agricole pe sute şi sute de hectare. Nu sunt poveşti. Exact ce trebuia făcut. Deziderat atins. În Dolj, unul dintre fermierii „de top”, Costel Iancu, acum administrator la Centrotrans Padea, nebănuit de vreun parti-pris politic, l-a avut ca invitat pe Petre Daea, care i-a vizitat culturile, au dialogat apoi prelungit, lăudându-i materializarea programelor lansate. Reabilitarea sistemelor de irigaţii la nivelul ţării, de acum începută, s-a dovedit o preocupare constantă a ministrului Petre Daea, care a enumerat 48 de şantiere de lucru pe cuprinsul ţării. Investiţiile în irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare se ridică în acest an la 139 mil. lei, faţă de 39 mil. lei în 2016. Iar investiţiile în sistemul anti-grindină se duc la 32 mil. lei faţă de 6 mil. lei în 2016. Cum anul agricol se arată unul normal, după o bună producţie de grâu, va urma, conform evaluărilor, una de excepţie de floarea-soarelui şi apoi una record la porumb. Cinci pachete cu 21 de programe noi, vizănd revigorarea legumiculturii, şeptelului, pisciculturii, facilităţi pentru tinerii agricultori, au prins viaţă. Cât de mare era „prostia” că se intenţiona crearea unei reţele naţionale de magazine, care să concureze cu hyper şi super-marketurile străine, pe o piaţă estimată la 20 mld. euro anual, aprovizionate prin Casa de comerţ agroalimentar Unirea? Şi asta prin atragerea în fluxul economic, reglementat şi fiscalizat, al fermierilor şi formelor asociative. Cât de „neinspirată” ar fi specializarea în domeniul producţiei şi procesării agro-alimentare, cu influenţă la dezvoltarea pieţii muncii sectoriale. Ministru al agriculturii în toate cabinetele perindate după câştigarea alegerilor de social-democraţi şi ALDE, Petre Daea are recunoştinţa producătorilor agricoli, fiindcă a demonstrat că ştie… meserie. N-a reuşit totul, se subînţelege. Încă se importă multe sortimente de legume şi fructe, care pot fi produse în ţară, şi încă balanţa comercială nu arată convenabil. Dimpotrivă. Rămâne de neînţeles cum o ţară, care are o producţie competitivă de grâu, la nivelul UE, să importe „cocă”, pentru a fi procesată intern. Şi este doar un exemplu. Care nedumireşte. Dar asta nu înseamnă că Petre Daea nu este ministrul despre care se va vorbi avantajos, de producătorii agricoli. Fiindcă lasă însemne durabile în urma sa.