Verbiţa: O comună cocoşată de griji, în amurg

0
516

Comună de hotar al Doljului cu Mehedinţiul, Verbiţa pare mai de grabă pitulată între Carpen şi Pleniţa. E o aşezare măruntă, dar cu o moşie întinsă pe 4.518 hectare, un pic mai puţin decât deţinea în 1864, de când datează ca entitate administrativă. Descoperirile arheologice mai recente îi atestă un trecut din vremea geto-dacilor, Verbiţa fiind amintită şi într-un hrisov din 27 iunie 1387, prin care Mircea cel Bătrân „întărea Mânăstirii Tismana satul cu acelaşi nume”. Dacă n-a fost nicicând o comună falnică, în afara satului de centru mai având anexat satul Verbicioara, despărţit printr-un hotar de câţiva kilometri, ce traversează o pădure, a fost, în schimb, poate mult mai robustă ca tonus psihic. Acum, cu populaţia ei redusă – circa 1.600 de locuitori – care se împuţinează de la an la an, Verbiţa lasă sentimentul unui amurg prematur. Pe uliţele pietruite ale celor două sate îmbătrânite vizibil, puţină lume freamătă, poate şi datorită faptului că în astfel de zile caniculare se caută cotloanele răcoroase. Casele sărăcăcioase, înconjurate de garduri cu uluci obosite, atestă doar faptul că Verbiţa nu e pândită de o prosperitate îndelung visată, de o racordare la lumea rurală europeană, ci pur şi simplu, cum spuneam, de un amurg poate doar amânat. Moşia întinsă de 4.700 ha, din care 2.832 ha teren agricol, îndestulătoare pentru cei buni de muncă, are soluri brun-roşcate de pădure sau brun-roşcate podzolite, reci, care se cer amendate, an de an, pentru a fi valorificate adecvat prin culturile cerealiere. În schimb, verbiţenii cresc animale, ca puţini alţii, şi obişnuiţi cu greutăţile vieţii consimt că aşa le-a fost hărăzită soarta. Nu le-a plăcut în comunism, dar nici în capitalism nu li s-a umplut, încât să le scârţâie pătulele. Primarul comunei, Marin Brăneci, la al doilea mandat, specialist agricol, ca şi soţia sa, Ileana, consilier agricol la Primărie, mai mult oftează când vorbeşte. A lucrat ca inginer în fosta cooperativă agricolă din comună, pe care n-o regretă mărturisit şi ştie esenţialul în astfel de împrejurări: oamenii te realeg dacă faci ceva pentru comună. Dacă nu, caută pe altul. Care se găseşte. Până una, alta, deşi se plânge de bugetul calic de care dispune, îşi leagă nădejdea de vreo rectificare care să-i mai alunge grijile. Vizibil nedumerit de prezenţa unor ziarişti la Verbiţa, îşi măsoară vorbele, gândind că preferabil nu e să spună ce are pe suflet, ci doar să arate că e răbdător, ca toţi consătenii săi, de când se ştiu.

Buget redus, proiecte mari

Marin Brăneci

Comuna Verbiţa nu este deloc ocolită de probleme când vine vorba de bani. Dificultăţile financiare au lovit din plin multe din proiectele visate de primarul localităţii, Marin Brăneci, care îşi dorea să facă mult mai multe investiţii pentru cei care i-au dat votul de încredere anul trecut, edilul fiind la cel de-al doilea mandat. Din păcate, primarul oftează când îl întrebi cum stă cu bugetul, mai bine zis cu împărţirea lui, şi spune că, dacă nu ar fi fost fondurile europene, nici puţinul ăsta făcut în localitatea nu se făcea. „Doamne ajută că am avut la dispoziţie fondurile europene. Ce să faci când ai un buget de 6 miliarde de lei? Anul trecut am fost în situaţia să nu avem de unde să dăm salariile, chiar soţia mea, consilier la Registrul Agricol, nu şi-a încasat leafa câteva luni pentru că nu au fost bani. În aceeaşi situaţie ne aflăm şi astăzi. Adică, nu mai avem bani. Ce să vă spun?! Stăm foarte rău la capitolul bani, adică stăm rău şi cu dezvoltarea, dar mai ales cu funcţionarea…”, a spus edilul comunei Verbiţa.

Apă la poartă şi canalizare în toată comuna

Marin Brăneci spune că atunci când a venit la Primărie, în 2008, a avut o ambiţie. A vrut ca toată comuna să aibă apă potabilă, canalizare şi drumuri asfaltate. Plecând de la această dorinţă, edilul a trecut de la vorbe la fapte şi a început să facă proiecte. Pentru că ştia situaţia financiară cu care se confruntă administraţiile publice în general, nu a luat în calcul bugetul local şi a început implementarea proiectelor cu finanţare europeană. „Am finalizat ceea ce alţii nici nu au început. Pe Măsura 3.2.2. am făcut un proiect de aducţiune de apă şi canalizare. Acum lucrarea este încheiată. Am depăşit cu bine faza de proiectare, au făcut studiul de fezabilitate, am susţinut licitaţia, iar acum am dus apa la poarta cetăţeanului. Am vrut să fac lucrul acesta, a fost ambiţia mea să duc civilizaţia în dreptul fiecărei gospodării. Şi, vă spun sincer, nu a fost uşor. A fost o cursă extrem de grea. În Verbiţa, peste 500 de gospodării vor beneficia de apă curentă, iar în satul Verbicioara, în jur de 350”, ne-a spus primarul  Verbiţei.

Centru social modern

Prinzând gustul proiectelor cu fonduri europene, primarul Marin Brăneci a mai punctat încă o dată. Pentru că locuitorilor din Verbiţa le curge acum apa la robinet, beneficiază de canalizare şi merg pe asfalt, edilul s-a gândit că cetăţeanului îi trebuiesc şi servicii medicale de calitate, că doar aşa-i în Uniunea Europeană. Atunci s-a apucat să investească şi în sănătate. Tot pe fonduri europene, la Verbiţa s-a ridicat un centru social, modern, care are un cabinet dotat cu toată tehnologia medicală necesară, cu sală de consultare şi sală de tratament şi care a costat în jur de 90 miliarde de lei, cu TVA. „Am inaugurat, în primăvara lui 2013, un centru social, modern. Făcut, bineînţeles, tot pe fonduri europene. Ce să vă spun… Este o problemă şi cu fondurile ăstea europene, pentru că le accesezi, dar trebui să pui deoparte, din buget, co-finanţarea, adică partea cu care vine Primăria. Pentru că nu se putea să avem cabinet medical fără medic, am adus în comună şi un medic de familie foarte bun, care se află zilnic la dispoziţia cetăţeanului. Sunt foarte bune fondurile europene, iar în cazul nostru s-a şi văzut că nu puteam să facem nimic fără ele. Acum am mai luat o pauză, ca să ne revenim cu bugetul şi să vedem cum stăm şi la rectificare, poate primim ceva şi atunci refacem calculele, dar şi planurile”, a mai spus edilul localităţii Verbiţa.

Şcoală nouă

Primarul localităţii nu este luat prin surprindere când vine vorba de începerea anului şcolar. Mai mult, în satul Verbicioara se construieşte de zor la o nouă unitate de învăţământ, unde vor studia elevii din clasele I-IV. Fondurile alocate acestui proiect, deşi sunt insuficiente, au ajuns la fix pentru ca cei mici să poată să înveţe în condiţii optime. „Banii pentru această şcoală vin direct de la Ministerul Educaţiei. Din păcate, nu mai avem aşa mulţi copii la şcoală, în jur de 150 de elevi, dar nu-i putem lăsa să studieze în condiţii insalubre. Sunt tinerii noştri, viitorul nostru de mâine şi trebuie să avem grijă de ei. Şcolile în acest moment putem spune că sunt deja aranjate, igienizate şi pregătite să-i aştepte pe cei mici dornici să înveţe carte”, a  spus primarul localităţii Verbiţa.

Clasa zero, pregătită să-i primească pe pitici

Pe toată raza comunei fiinţează vreo cinci unităţi de învăţământ, două sunt destinate preşcolarilor, adică comuna Verbiţa are câte o grădiniţă în fiecare sat arondat şi trei şcoli, una gimnazială, unde învaţă elevii din clasele I-VIII, şi două pentru învăţământul primar, unde studiază micuţii din clasele I-IV. „Şcoala din Verbiţa are încălzire centrală. Era şi asta o problemă. Acum am rezolvat-o. Începând cu anul şcolar 2013-2014 avem şi clasa zero, lucrul acesta ştiţi ce implică… multe alte investiţii. Nu este o sală obişnuită. Clasa aceasta trebuie să răspundă la anumite cerinţe impuse de Ministerul Educaţiei. Noi am făcut eforturi şi am încercat să amenajăm şi o astfel de clasă, cu toalete, cu tot. Acoperim şi necesarul de cadre didactice. Într-adevăr, mai greu este la învăţământul gimnazial, că sunt multe materii şi avem nevoie de profesorii pentru fiecare. Sunt profesori buni şi aici în comună, dar mai completăm cu profesori navetişti, care vin de la Craiova, fiind dedicaţi muncii lor de dascăli. Avem probleme tot de ordin financiar că trebuie să le plătim naveta şi nu avem bani, dar aşteptăm resurse de la Minister”, a mai spus edilul din Verbiţa.

Agricultura, ocupaţia de bază

Verbiţa a devenit în anii din urmă o localitate cu o populaţie îmbătrânită. „Tinerii au plecat să muncească în străinătate. Sunt mulţi care muncesc în Italia, Spania, Anglia. Nu oricine munceşte şi pe acolo. Şi-au găsit de lucru şi trimit bani acasă, întreţin şi familiile de aici. Muncesc acolo şi se întorc acasă, investesc aici. Îşi fac case, îşi cumpără terenuri. Nu este rău, cel puţin să mai meargă treaba şi pe acolo că la noi încă este criză”, a subliniat Marin Brăneci. Restul localnicilor din Verbiţa se întreţin din agricultură şi din creşterea animalelor. Mari sunt efectivele de caprine şi păşunea nu le lipseşte. Creşterea acestora este o afacere bună, pe lângă asigurarea traiului zilnic, din această îndeletnicire ies bani frumoşi. „Agricultura şi creşterea animalelor sunt ocupaţiile de bază. Cultura mare, plantele tehnice, asigură traiul de zi cu zi. Suntem mulţumiţi de grâu. S-a făcut anul acesta, poate mai bine ca altădată. În jur de 2.300 de kg/hectar”, a spus primarul comunei Verbiţa. Fiindcă şi cu grâul e o poveste: ca să ai producţie pe terenurile de aici, trebuie să le administrezi îngrăşăminte şi amendamente, pentru corectarea acidităţii solului.

 

Un mort… şi-a vândut pământul

Daha Valerie, din satul Verbicioara, s-a prăpădit, potrivit Certificatului de Deces seria DS nr. 779538, eliberat de Primăria Verbiţa, la 20 noiembrie 2008. Avea vârsta de 77 de ani. După moartea sa, a apărut un contract de vânzare-cumpărare între Daha Valerie, reprezentat de mandatar Iulian Boasă, din satul Bistreţu, comuna Devesel, judeţul Mehedinţi, şi SC Agroalb SRL, cu sediul în municipiul Brăila, strada „Plutinei” nr. 60, în calitate de cumpărător, reprezentată de mandatar Şerban Georgian Cătălin, cu domiciliul, de asemenea, în municipiul Brăila, strada „Galaţi” nr. 64, bl. L, sc.3, ap. 44, pentru suprafaţa de 6,1 ha amplasată în extravilanul satului Verbicioara. Preţul total al vânzării a fost de 24.838,77 lei, achitat integral la… 22 ianuarie 2009. Când Daha Valerie avea deja 20 de zile de la pomana de 40 de zile. Boasă Iulian şi Şerban Georgian Cătălin au mers împreună la Biroul notarial Societatea Civilă „Ralea&Ralea” din Brăila, bd. „Al. I. Cuza” nr.42, unde au obţinut Încheierea de autentificare nr. 1319, din data de 14 aprilie 2009. Boasă Iulian a prezentat o procură autentificată sub nr. 138/22 ianuarie 2009 de Biroul notarului public Paciuga Bonavestina, cu sediul în Strehaia, strada „Republicii” nr. 174, judeţul Mehedinţi. La vremea respectivă, în vigoare era vechiul Cod Civil şi, potrivit art. 948, orice act civil trebuia să îndeplinească câteva condiţii, între care subiectul să aibă capacitate de discernământ, consimţământ valabil şi aşa mai departe. Ori, la acea dată Daha Valerie nu avea capacitate de exerciţiu şi folosinţă fiindcă murise. „Golănia” la care ne referim nu este una izolată în Verbiţa, unde nu de mult un anume Mihai Marinaş, consilier local, a arendat de la cetăţeni mai multe suprafeţe de teren. Scandalul a izbucnit în momentul în care arendatorii au luat cunoştinţă despre subvenţia APIA. Mihai Marinaş, despre care am înţeles că s-a prăpădit de dată recentă, a falsificat o adeverinţă obţinută de la Primăria Verbiţa pentru a-i fi folositoare la APIA Dolj, în loc de 85,29 ha trecând suprafaţa de 197,87 ha. Scandalul a fost imens, cu dosar penal şi tot tacâmul. Şi actualul primar nici nu vrea să-şi mai amintească de toată tărăşenia, menţionând doar că aceasta s-a rostogolit de la Bălăciţa, Gvardiniţa şi Oprişor, din judeţul vecin, şi la Verbiţa. Poate aşa stau lucrurile, dar vânătorii de pământuri deja adulmecă… prada. Bătrânii neputincioşi şi săraci lipiţi pământului vor fi deposedaţi de ceea ce deţin, fie pe câţiva bănuţi, fără mare valoare, fie pe vorbe mieroase, fie prin escrocare.

 

 


Drum asfaltat, la cheie

Verbiţa este localitatea cu multă verdeaţă. Cele două sate Verbiţa şi Verbicioara sunt legate de o pădure pe care copiii o traversează ca să ajungă la şcoală. Tot fondurile europene i-a salvat pe micuţi să nu mai meargă pe drumurile pietruite care brăzdează comuna. Acum sătenii parcurg cea mai mare distanţă în localitate pe asfalt şi lucrul acesta este o realizare pentru o comună aşa săracă. „Am asfaltat 4 kilometri şi mai urmează. Nu este foarte mult, dar pentru noi, care stăm atât de rău cu bugetul, este o realizare. S-a rezolvat o problemă importantă. Locuitorii de aici au vrut şi ei apă, canal şi asfalt şi, rând pe rând, am rezolvat câte o problemă. Ultima fiind aceasta cu asfaltatul drumului…”, a subliniat Marin Brăneci, primarul localităţii Verbiţa.


Sediu nou de Primărie, următoarea investiţie

Primarul mai are un of: vrea şi el un sediu de Primărie mai arătos, investiţie lăsată mereu pe urmă, pentru că edilul nu o consideră chiar prioritară. „Am vrea şi noi să avem o Primărie cât de cât mai spaţioasă, mai modernă. Sediul actual este o casă bătrânească. Cred că următoarea investiţie ar fi aceasta. Nu vrem nu ştiu ce clădire, dar să nu cadă pe noi, să avem un spaţiu mai mare, să putem respira, o sală de şedinţe mai mare, unde să ne întâlnim şi noi să dezbatem proiectele şi problemele comunei”, a mai spus edilul.


Doar 33 de beneficiari ai Legii 416

Comuna Verbiţa stă bine când vine vorba de proprietarii de terenuri. Pentru că cei mai mulţi dintre locuitorii ei au pământ, nu beneficiază de ajutorul social, în conformitate cu Legea 416. „Nu sunt mulţi care iau ajutoare. Avem vreo 33 de dosare. La Verbiţa majoritatea au teren în proprietate şi atunci nu pot să aibă şi ajutor social”, a spus primarul.

MIRCEA CANŢĂR şi MARGA BULUGEAN