Alegeri europarlamentare: Klaus Iohannis & PNL contra PSD-ALDE!

0
100
Sondajele nu se arată, până acum, prea încurajatoare pentru PNL – în ofensivă evidentă -, dar cu mesaje întortocheate şi contondente, şi nici pentru Klaus Iohannis, în perspectiva alegerilor europarlamentare, dar în egală măsură şi a referendumului consultativ iniţiat, sublimat într-un asalt deschis asupra PSD. Deci a unui partid politic democratic, aflat la guvernare în temeiului unu vot popular. Despre referendum se vorbeşte puţin sau deloc, fără a genera, deocamdată, dezbateri aprinse. Şi nici măcar răzleţe, Întrebările enunţate – „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” şi „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de guvern a OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor?” – sunt confecţionate pentru a susţine ideea discutabilă a „asaltului PSD asupra justiţiei”. O teză cvasipermanentă, deja obositoare, în toate intervenţiile preşedintelui. În felul acesta, miza alegerilor europarlamentare care se credea a fi o confruntare între progresişti sau neo-marxişti versus populişti şi-a branşat şi duelul personal al preşedintelui cu PSD. Pariul său este însă riscant. Din cale-afară. Dacă PNL pierde alegerile, sau scoate un număr mai mic de europarlamentari decât cel al PSD, este ceva care nu va surprinde. Dacă însă şi Klaus Iohannis pierde referendumul pe justiţie este însă un semn rău. Fiindcă în toamnă avem alegeri prezidenţiale. Consolarea ar putea veni… din Franţa, unde omologul său, Emmanuel Macron, cu partidul său LREM, este somat de Marine Le Pen (extrema-dreaptă), lidera Adunării Naţionale (ex Frontul Naţional), să plece dacă pierde alegerile parlamentare, momentan cele două formaţiuni politice, aflându-se la egalitate, în majoritatea sondajelor (22%). Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a devenit oricum una excesiv de nervoasă, menită mai degrabă a spori indiferenţa alegătorilor, decât interesul acestora, de a trimite în Parlamentul European cei mai potriviţi oameni, apţi a revigora influenţa şi imaginea României făcută harcea-parcea. De fapt, acest deziderat ar trebui să îl aibă în vedere toţi actorii politici autohtoni, fiindcă deocamdată se ocultează realitatea care se prepară în Parlamentul de la Strasbourg. Vom da un exemplu edificator: 11 ţări din Europa Centrală (Slovacia, Cehia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Slovenia, România, Croaţia, Letonia, Lituania, Estonia) prin miniştri lor de resort, doresc menţinerea bugetului actual pentru Politicile Agricole Comune (PAC) şi nu vor ca o parte din acesta să capete alte destinaţii. Fiindcă prin retragerea Marii Britanii se va înregistra o reducere de 15% din bugetul comunitar, cu posibil impact direct asupra agriculturii. În momentul de faţă, 17% din acest buget este luat de Franţa, iar României îi revin circa 4-5%. Pe 25 aprilie a.c., legat de momentul 26 mai a.c., preşedintele Klaus Iohannis spunea: „Dacă românii vor veni la vot şi vor spune că nu sunt de acord cu PSD, atunci noi avem mandat să acţionăm. Imediat, a doua zi”. Într-o intervenţie la DC News, europarlamentarul ALDE, Norica Nicolai, a invocat reciproca. Adică reversul medaliei. Este motivul pentru care ultimile zece zile de campanie electorală vor înregistra o intensitate a mesajelor din partea tuturor formaţiunilor înscrise în competiţie, fiecare căutând acelaşi lucru: seducerea alegătorilor.