Europarlamentarul Marian Jean Marinescu: „Din păcate, se poate anula tot ceea ce România a realizat până acum, la nivel european!”

0
70

marian jean marinescuEuroparlamentarul Marian Jean Marinescu spune că, la Bruxelles, modalitatea în care a fost dată OUG 13 a iscat multe discuţii. Asta pentru că, acolo, o astfel de decizie se publică la ora 1.00 noaptea doar dacă începe războiul. Pe de altă parte, faptul că oamenii au ieşit imediat în stradă apărând valorile democratice şi europene i-a uimit pe colegii săi din Parlamentul European, reacţia oamenilor simpli a fost foarte bine receptată de cancelariile europene. Cu toate acestea, s-au făcut paşi înapoi pentru România, fiind privită mult timp de acum înainte cu neîncredere de partenerii de la Bruxelles. Marian Jean Marinescu a vorbit şi despre programele spaţiale, despre declaraţiile deplasate ale euroscepticului Nigel Farage, dar şi despre responsabilitatea pe care o au popular-europenii aflaţi acum la conducerea celor trei instituţii europene: Parlament, Comisie şi Consiliu.

-Domnule deputat Marinescu, care au fost reacţiile Bruxelles-ului la celebra deja OUG 13? Cum se văd astfel de iniţiative din inima Europei?

Au fost trei tipuri de discuţii, s-a discutat pe trei paliere. Pe de o parte, toată lumea de la Bruxelles şi nu numai, a înţeles foarte repede că nu opoziţia i-a scos pe oameni în stradă. Și au fost extrem de uimiţi că poate să existe o astfel de reacţie la români atunci când sunt puse în joc valorile Uniunii Europene. Ăsta a fost primul lucru că s-a văzut: o reacţie fără ca cineva să organizeze ceva. Pentru că nu poate să fie manipulat un grup de 200.000 de oameni. Pe de altă parte, au fost discuţii vizavi de modul în care într-un stat european şi NATO s-a dat o decizie, o ordonanţă aproape  de miezul nopţii şi s-a publicat în Monitorul Oficial după ora unu noaptea. Pentru ei chestia asta e ceva ieşit din comun. M-au întrebat dacă vine cumva războiul şi noi ştim şi ei nu. La ei, o decizie are o astfel de urgenţă în câteva situaţii : stare de război, atac eminent terorist etc., dar în niciun caz pentru abuzul serviciu.  Al treilea palier al discuţiilor s-a făcut pe amănunte. Unul dintre ele, este legat de faptul că atunci când dai o hotărâre de guvern, o hotărâre de consiliu judeţean  sau un ordin de primar, dacă are consecinţe negative, nimeni nu are niciun fel de responsabilitate. Ceea ce cred eu că este cea mai gravă situaţie.

-Vor fi consecinţe şi de altă natură asupra României?

 S-a  arătat, din păcate, că se poate anula tot ceea ce s-a realizat până acum. Și spre surprinderea mea, recunosc, în dezbaterea organizată la Bruxelles, cel mai clar în exprimare a fost un socialist: Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene, care le-a spus foarte clar, chiar de două ori, că ceea ce se întâmplă nu este în regulă. Timmermans le-a transmis foarte clar: aţi câştigat alegerile, guvernaţi, Parlamentul României este suveran trebuie să daţi legi, dar nu împotriva valorilor europene  şi nici împotriva voinţei cetăţenilor. Foarte clar… zic eu.

-A fost o dezbatere şi la Parlamentul European. Ce concluzii au rezultat în urma analizei respective?

Eu cred că orice dezbatere despre o ţară în Parlamentul European, strict despre un stat membru UE, nu aduce o imagine bună a acelui stat membru. Rămâne toată opinia publică convinsă că acolo este ceva rău, indiferent că este adevărat ceea ce se spune acolo, dar e vorba de o percepţie. Dacă te pui în postura unui deputat care gândeşte cum gândesc eu şi anume, că trebuie să-ţi aperi ţara, este cam greu să accepţi o asemenea dezbatere, ceea ce am făcut de foarte multe ori, am refuzat dezbaterea despre România. Însă, de data asta, dimineaţa la 7.30, când am văzut că s-a dat OUG şi s-a publicat noaptea la ora 1, în Monitorul Oficial, am sunat imediat să facem dezbatere, pentru că nu a fost normal ceea ce s-a întâmplat, A fost o dezbatere clară, cu excepţia unor intervenţii extremiste, dar a fost în regulă mai ales prin prisma intervenţiei socialistului Timmermans, adică, a unui din grupul din care fac parte iniţiatorii OUG 13. Au fost şi reacţii din rândul europarlamentarilor PSD, aţi văzut ceea ce a spus Cătălin Ivan sau Sorin Moisă. Ei ştiu cum se pune problema acolo…

-A fost o declaraţie a prim-ministrului Valoniei, Paul Magnette, care spunea că  ţările din Est, printre care şi România, nu trebuiau să intre în UE. A urmat, recent, declaraţia englezului Nigel Farage, despre motivul Brexit-ului. Spunea euroscepticul în interviul dat la un post de radio că Marea Britanie a solicitat Brexit pentru că în UE sunt ţări precum România în care politicienii dau legi care să legalizeze furtul.                

Domnul Farage este deputat european, dar nu cred că trebuie să ţinem cont de ce spune el. Însă am citit şi declaraţiile unui politician român, care părea că este fan Farage.  Înseamnă că Tăriceanu este la acelaşi nivel cu Farage.  Și pot să spun că percepţia despre Farage, nu este una foarte bună, nivelul politic al acestui eurodeputat este foarte jos, prin toate luările de cuvânt, prin discursul dispreţuitor, mai ales faţă de români, exprimat prin diversele intervenţii în media.

-Trebuie sau nu să luăm în seamă astfel de declaraţii extremiste?

Extremişti sunt peste tot. Nu cred că trebuie luat în considerare ce spune Farage. Trebuie poziţii, atitudini ferme. Cum au fost de exemplu a acelor studenţi invitaţi de mine la Strasbourg, studenţi români care învaţă la Londra. Modul lor de a-l trata pe Farage a fost unul de-a dreptul fabulos. S-au întâlnit cu el în Aeroport, au spus că vor să facă o poză cu el, au vorbit în engleză, normal şi Farage a fost foarte mândru că face o poză cu nişte tineri, iar după ce au făcut poza i-au spus… să ştiţi că noi suntem români… Și Farage a luat-o la fugă. În felul acesta trebuie tratat acest individ care are dispreţ faţă de români. Și ei, britanicii, în PE sunt împărţiţi, unii vor să rămână Marea Britanie în UE, alţii vor să părăsească Uniunea…

-În regulă, am înţeles cu stăm cu Farage… dar despre declaraţiile lui Magnette?

Despre cel din Valonia… este evident că e un populist. A făcut ceea ce făcut şi cu CETA, adică cerea ceva ce este deja în tratat. Aşa face şi acum. Și să nu uitaţi că Belgia este alături de Franţa, Valonia mai ales… Şi acolo e Marine Le Pen.

-Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a spus că Bulgaria este pregătită pentru a intra în spaţiul Schengen. Despre România nu a spus nimic. Care este poziţia preşedintelui PE faţă de România?

Cred că a vorbit strict doar de Bulgaria,  pentru că a fost o întâlnire oficială cu reprezentanţii ţării vecine. Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani a fost strict  întrebat doar despre Bulgaria. De regulă, se vorbeşte doar de ţara respectivă. Posibil să fi fost urmată întâlnirea respectivă şi de un interviu cu jurnaliştii bulgari şi au întrebat doar de ţara lor. Și noi suntem pregătiţi şi aceasta este şi opinia preşedintele PE. Tajani este foarte bun prieten cu România, vă garantez acest lucru.

-Guvernanţă clară la nivelul serviciilor spaţiale… mai exact, care este poziţia dumneavoastră?

Da, sunt acum mici confuzii, despre ceea ce înseamnă guvernanţa spaţială. În ceea ce priveşte managementul acestui sistem, sunt două Agenţii, una în Olanda şi alta la Praga. Cea din Olanda ar trebui să se ocupe de cercetare şi de testarea sateliţilor pentru că are nişte laboratoare în acest sens, cea de la Praga ar trebui să se ocupe de gestionarea, după lansarea sistemului şi bineînţeles de promovarea sistemului şi elaborarea a cât mai multor aplicaţii. Și mai e şi Comisia Europeană cu foarte buni specialişti. Acum patru ani, când eu am fost raportor în raport m-am referit şi la acest lucru şi m-am referit foarte clar la responsabilităţile fiecăruia. Acum, una dintre consecinţe ar fi fost ca cei care lucrează la CE să se mute la Praga, ca sunt specialişti, iar Comisia ar trebui să se ocupe doar de finanţare, să nu fie de partea pur tehnică a sistemului. Există o mică dezbatere în GSA şi ESA şi eu am solicitat o mică clarificare.

Dar mi se pare extraordinar ca un român, un craiovean, să fie un nume în ceea ce priveşte politica spaţială europeană, de fapt chiar dumneavoastră o faceţi, fiind raportor pe Galileo pe EGNOS. Cât este de importantă Astronomia şi Astrofizica şi de ce noi, aici, pe plan local tratăm acest domeniu cu atâta superficialitate?

Să ştiţi că Agenţia Română pentru Spaţiu este destul de implicată şi activă în cadrul Agenţiei Europene de Spaţiu. Spaţiu este deja foarte important. Sunt două aspecte: spaţiu, dacă te gândeşti la el ca efect economic – sistemele de sateliţi pentru comunicare, pentru imagini, pentru poziţionare, pentru apărare şi securitate şi restul exploatarea spaţiului, care este la fel de importantă pentru că putem să ne dăm seama unde suntem şi ce ni se întâmplă. Dar partea economică este extrem de importantă pentru că 7% din produsul brut se bazează pe tehnologia din spaţiu. Dacă sistemele de satelit ar avea nişte probleme, efectele jos ar fi devastatoare, efecte cu consecinţe directe în economie. De ce eu… de ce un român şi de ce un craiovean ? Pentru că eu m-am ocupat de proiectul pe aviaţie şi îmi dau seama de importanţa spaţiului şi în viitor tehnologia spaţială va avea un impact extraordinar. Este adevărat că eu am depus eforturi foarte mari şi am reuşit să introduc şi acest aspect al aplicaţiilor, pentru că nu este totul să ai doar sisteme de sateliţii, trebuie să le şi utilizezi.

-Mâine, la Strasbourg, acordul CETA va fi supus Parlamentului European…

Poziţia României este în favoarea CETA. Eu am să votez „pentru”. Dezbateri au fost. Poziţia Parlamentului este de consens: DA sau NU. PE nu a avut decât indirect contribuţii în text. Comisia Europeană a ţinut cont de aceste propuneri ale Parlamentului doar în cadrul negocierilor. Într-un asemenea acord, rezultatul global este important. Global, în sensul întregii comunităţi economice. Dacă într-un domeniu va fi o problemă, atunci va fi compensată în alt domeniu. Acest lucru se întâmplă în orice acord comercial, însă dacă nu există astfel de acorduri comerciale, economia nu funcţionează, pentru că degeaba produci, dacă nu ai unde să vinzi. Unul dintre punctele pe care se va bate monedă este cel legat de curţile de arbitraj.

-Donald Trump  a avut de la începutul mandatului o poziţie radicală faţă de UE, dar şi faţă de Germania. Şi-a mai domolit discursul, ce părere aveţi?

Donald Trump va fi un subiect de atenţie în continuare, dar eu cred că au fost mai multe declaraţii ciudate înainte de începerea mandatului. Acum, când a intrat în sistem şi-a dat seama că nu poate conduce o ţară, mai ales că vorbim de SUA… aşa cum ar conduce o companie de imobiliare, încet, încet îşi va da seama cum se pune problema când conduci planeta. Deocamdată ar trebui să admirăm sistemul din SUA când nişte judecători au anulat un ordin al preşedintelui.

-Popular europenii conduc trei instituţii europene. Este o responsabilitate mare, îşi vor asumă şi un eventual eşec?

A mai fost această situaţie, când Barosso era preşedintele Comisiei Europene şi nu cred că s-a întâmplat ceva negativ, din contră. Trebuie să ţinem cont că popular europenii au construit Europa, sunt obişnuiţi cu astfel de responsabilităţi. Este adevărat că acum suntem într-o altă epocă, cu alţi politicieni. Deci, până la urmă nu de doctrine este vorba, ci de cei care aplică acest doctrine.