Doljul pe scurt, foarte pe scurt

0
85

Multe comune doljene au populaţia îmbătrânită, care nu mai poate munci pământul, deşi acesta ar fi singura lor sursă de venit. În unele localităţi a mai venit câte un străin şi a achiziţionat terenurile şi a început să îl cultive, iar în altele oamenii le-au dat în arendă la asociaţiile agricole. Primarii spun că situaţia de criză nu îi încurajează pe tineri să rămână la ţară şi nici să îşi întemeieze o familie. Cei mai curajoşi dintre ei au plecat în străinătate să se căpătuiască. Sunt şi unii aleşi locali optimişti, care spun că lucrurile îşi vor reveni şi în mediul rural şi că investitorii îşi vor îndrepta privirile către ei, pentru că le oferă facilităţi, iar ei nu trebuie decât să creeze locuri de muncă pentru oamenii din comună. Mai sunt câteva comune care au tradiţie în cultivarea legumelor, cu care merg prin toată ţara, dar şi aceşti oameni se plâng că produsele nu sunt vândute la preţul care ar merita.     

 

Primar Giurgiţa: „Avem un sat care este îmbătrânit”

Viky Bonea

Populaţia îmbătrânită rămâne una dintre marile probleme ale satului doljean. Iar terenurile rămase nelucrate de-a lungul judeţului sunt poate cea mai bună dovadă în acest sens. În timp ce bătrânii au rămas să cultive pământurile, tinerii din comunele doljene au plecat în căutarea unei vieţi mai bune peste hotare. În aceste condiţii, deşi încă există destui doljeni care lucrează terenurile şi în particular, sunt mulţi care au dat pământul în arendă. La Giurgiţa există zece societăţi agricole care au preluat terenuri în arendă şi le muncesc. Dată fiind această situaţie, în opinia primarului Viky Bonea, o şansă importantă o reprezintă accesarea de fonduri europene.

„Avem un sat care este îmbătrânit pentru că mulţi tineri sunt plecaţi în străinătate. Din acest motiv, mulţi au şi dat terenul în arendă. E drept că sunt vreo două asociaţii de care proprietarii nu sunt foarte mulţumiţi. Trebuie să spun că am preluat Primăria cu multe probleme financiare. Numai datoriile au fost de 16 miliarde de lei vechi plus penalităţile”, a declarat Viky Bonea, primarul comunei Giurgiţa.

 

Malu Mare: 70% din cetăţeni îşi muncesc terenurile singuri

Alexandru Dicu

Într-o situaţie diametral opusă se găseşte comuna Malu Mare. Distanţa relativ mică faţă de municipiul Craiova a făcut ca localitatea să nu fie afectată de probleme demografice. Din contră autorităţile publice locale declară că, în ultimii ani, mai multe familii au ales să se mute de la oraş în comuna pe care o administrează.

„Suntem fericiţi din punct de vedere al vârstei oamenilor, pentru că fiind în apropiere de Craiova în ultimii ani la noi în comună au tot venit oamenii care s-au instalat aici. Cam 70% din cetăţeni îşi muncesc terenurile singuri, pentru că nu au suprafeţe foarte mari. Din câte ştiu eu acum se pregătesc nişte asociaţii care doresc să ia terenuri în arendă. Cei mai în vârstă sunt mai conservatori, şi nu prea îşi dau pământul la alţii să-l muncească, în schimb cei tineri nu au nici o problemă în acest sens”, a explicat Alexandru Dicu, primarul comunei Malu Mare.

De altfel, la Malu Mare există şi destul de multe proiecte aflate în derulare. Printre acestea electrificarea, canalizarea şi asfaltarea în satul Preajba. De asemenea, două alte obiective sunt introducerea canalizării şi amenajarea unei staţii de epurare a apei pe O.G. nr. 7 din 2006, proiectul fiind realizat, în prezent, într-un procent de 30%. Nu în ultimul rând, autorităţile publice locale şi-au anunţat intenţia de a construi un pod modern de acces la Primăria Malu Mare şi o parcare. Lucrările au fost deja licitate şi este de aşteptat ca în primăvară să fie demarate.

 

Primarul comunei Măceşu de Jos: „Oamenii muncesc şi nu prea pământul”

Pentru a atrage investitori în localitate, reprezentanţii Primăriei Măceşu de Jos le oferă tuturor celor care doresc să deschidă o afacere în comună terenuri, dar şi facilităţi fiscale. Principalul obiectiv este acela de a încuraja crearea de locuri de muncă pentru locuitorii din comună. Deocamdată, există promisiuni doar din partea unui om de afaceri care ar dori să deschidă la Măceşu de Jos o fabrică de încălţăminte cu 15 angajaţi.

„Oamenii din Măceşu de Jos muncesc şi nu prea pământul. Mulţi l-au dat în arendă. Este grea viaţa la ţară. Locuri de muncă nu sunt pentru cei câţiva tineri şi atunci unii au plecat în străinătate. Populaţia este îmbătrânită. Oamenii trăiesc din agricultura aceasta de subzistenţă, mai vând o pasăre, un animal, şi din pensii. Mai muncesc şi ei pe unde apucă fiecare. Ne-am dori să avem investitori care să creeze locuri de muncă. Le oferim terenuri celor care doresc să investească în comuna Măceşu de Jos şi facilităţi fiscale. Sperăm să se materializeze treaba cu fabrica de încălţăminte”, a precizat Mihai Bojin, primarul comunei Măceşu de Jos.

 

Primarul comunei Mârşani: „Viaţa este destul de grea la ţară”

Constantin Ghencioiu

Cu adevărat îngrijorătoare sunt cifrele prezentate de primarul comunei Mârşani, Constantin Ghencioiu. Potrivit acestuia, 70% din proprietarii de terenuri din localitate, nu îşi muncesc pământurile. Lipsa banilor, dar şi a utilajelor sunt principalele motive care îi determină pe oameni fie să-şi dea terenurile în arendă, fie să le lase pârloagă. Din păcate, însă, în localitate, nici asociaţii agricole nu sunt prea multe.

„Cam 70% din proprietarii de terenuri din comuna Mârşani nu îl muncesc. Nu au oamenii bani, nu au utilaje. Populaţia este îmbătrânită, iar mulţi sunt plecaţi prin toate colţurile ţării. Asociaţii agricole nu prea mai avem. Este un italian care a cumpărat vreo 300 de hectare de teren şi îl cultivă cu secară, grâu, morcovi şi usturoi. Morcovii şi usturoiul merg la supermarketuri, iar grâul şi secara le vinde. Am mai avut un francez care a luat pământ în arendă şi a dat bir cu fugiţii, iar acum oamenii vor să iasă din asociaţie. Viaţa este destul de grea la ţară”, a mărturisit Constantin Ghencioiu, primarul comunei Mârşani.

 

La Moţăţei, 60% din legumicultori au plantat deja varza în solarii

Constantin Enea

În schimb, la Moţăţei doar 20% din suprafaţa agricolă a comunei rămâne necultivată, asta în condiţiile în care localitatea are 13.000 de hectare de teren agricol. Aproximativ 700 de familii din comună au ca îndeletnicire cultivarea legumelor. „Avem şi populaţie tânără, şi bătrână. După cum se ştie la noi există o tradiţie în cultivarea de legume, cu preponderenţă în ultimul timp varză, dar nici celelalte nu sunt neglijate. Cred că mai puţin de 20% din suprafaţă nu este cultivată. Legumele din Moţăţei ajung în toată ţara. Oamenii sunt harnici. La ora actuală 60% din legumicultori şi-au plantat deja varza în tunele. Avem şi trei asociaţii agricole mari, de care oamenii sunt foarte mulţumiţi. Le dau 600 de kilograme de grâu la hectar, dar cel mai important este că îşi fac plata la timp”, a spus Constantin Enea, primarul comunei Moţăţei.

 

La Brabova, autorităţile publice locale aşteaptă investitorii

Vergil Pleşea

Un raport asupra stării de sănătate a comunităţii în judeţul Dolj, publicat recent de Direcţia de Sănătate Publică, nominalizează patru localităţi care au probleme demografice, adică populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută şi spor natural negativ. Acestea sunt Seaca de Pădure, Drănic, Terpeziţa şi Brabova. În cazul celei din urmă comune, primarul Vergil Pleşea spune că ar fi nevoie ca investitorii să-şi îndrepte atenţia şi către localitatea în fruntea căreia se află. La Brabova cei mai mulţi locuitori sunt pensionari de CAP, care nu îşi pot munci terenurile, din cauza lipsei banilor.

„Ştim de raportul celor de la Direcţia de Sănătate Publică Dolj. Situaţia este adevărată. Populaţia este îmbătrânită. Tineri sunt puţini şi vremurile de astăzi nici nu îi încurajează să îşi construiască o familie. Nu au locuri de muncă, nu au cu ce să îşi asigure existenţa. Şi atunci în proporţie de 80% le-au arendat unor asociaţii de agricultori din zonă. Sunt câţiva plecaţi şi în afara ţării, la muncă. Singura şansă pentru dezvoltarea comunei ar fi ca unii investitori să îşi îndrepte atenţia către noi. Le putem oferi teren, iar drumul judeţean este de curând asfaltat, asta scurtând distanţa între Brabova şi Craiova”, a mărturisit Vergil Pleşea, primarul comunei Brabova.

 

Terpeziţa: „Nu este deloc simplu, dar eu cred că uşor, uşor ne revenim”

Constantin Popa

Primarul comunei Terpeziţa, Constantin Popa, nu-şi ascunde speranţele că va reuşi să atragă în comună mai mulţi investitori. De altfel, zilele acestea un om de afaceri a achiziţionat un teren, unde va construi o fermă de găini ouătoare, ceea ce înseamnă şi crearea unor locuri de muncă. La un moment dat, o firmă germană chiar intenţiona, în baza unui parteneriat public-privat, să amenajeze la Terpeziţa un parc de energie fotovoltaică. Nu mai puţin de 100 de hectare de teren punea la dispoziţie Primăria. „A căzut această afacere, dar nu ne descurajăm. Sunt convins că vor veni şi alţi oameni de afaceri care vor dori să investească în comuna Tepeziţa”, a afirmat primarul comunei Terpeziţa, Constantin Popa.

Anul acesta autorităţile publice locale au anunţat că intenţionează să construiască din fonduri proprii un dispensar şi să introducă apa şi canalizarea. Există deja un proiect eligibil pe Măsura 3.2.2. de pe urma căreia localitatea va beneficia de apă şi canalizare, iar o porţiune de drum va fi asfaltată. A existat şi un proiect depus pe mediu, dar a fost respins. Autorităţile publice locale au refăcut studiul de fezabilitate şi îl vor depune în sesiunea din luna martie, pentru obţinerea de fonduri europene. „Tinerii au plecat la oraş, pentru că altele sunt posibilităţile de susţinere şi de dezvoltare. Avem oameni care fac zilnic naveta Terpeziţa-Craiova. Nu este deloc simplu, dar eu cred că uşor, uşor ne revenim. Tot terenul în comună este muncit. Foarte puţin îl mai au în particular, grosul fiind deja înscris în asociaţii. Pentru ca oamenii să rămână în Terpeziţa trebuie să le oferim nişte condiţii”, a mai spus Constantin Popa.

MARIN TURCITU şi RADU ILICEANU