Haga – Ankara, o criză diplomatică greu de reparat!

0
67

Fatma Betul Sayin Kaya AScandalul – deşi previzibil – a explodat sâmbătă, când autorităţile olandeze au anunţat că „retrag dreptul de aterizare”, pe aeroportul din Rotterdam, al aparatului de zbor în care se afla ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, acesta intenţionând să participe la un miting organizat în cadrul campaniei pentru referendumul din 16 aprilie a.c., privind revizuirea Constituţiei. Încă de joi, însă, şeful diplomaţiei olandeze, Bert Koenders, înştiinţase Ankara că Olanda nu doreşte această vizită. Mai mult, Ankara şi Haga au discutat îndelung pentru găsirea unei soluţii acceptabile, fie şi de compromis, dar în zadar. Reacţia imediată a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a fost una violentă, acuzând partea olandeză de nazism şi fascism. În plus, preşedintele turc a lăsat să se înţeleagă că ţara sa va interzice oficialilor olandezi accesul pe teritoriul Turciei, dar şi nu cetăţenilor olandezi. Escaladarea verbală s-a prelungit. De reţinut: Turcia promite măsuri de retorsiune „la o manieră foarte severă”. Premierul olandez Mark Rutte, a estimat că că afirmaţiile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan legate de „nazism” sunt deplasate. S-a mai întâmplat un lucru: ministrul turc al Familiei, Fatma Betul Sayan Kaya, venită la Rotterdam de la Dusseldorf, a fost întoarsă din drum la 30 de metri de consulatul turc şi condusă, sâmbătă, la frontiera cu Germania. „Am suportat un tratament grosier şi teribil (…) un asemenea tratament aplicat unei femei – ministru este lamentabil”, a spus pe aeroportul Ataturk din Istanbul, ministrul Familie. Sâmbătă seara, şeful diplomaţiei de la Ankara a promis Olandei serioase probleme diplomatice, politice şi economice. A fost o zi extrem de tensionată. Olanda are 400.000 de persoane de origine turcă, Germania, la rândul său are 1,4 milioane, Franţa vreo 650.000 din care 320 pe listele electorale. Nu doar Olanda, ci şi Germania, Elveţia şi Austria au interzis mitinguri electorale, cu participarea membrilor partidului AKP, aflat la putere în Turcia. Criza diplomatică dintre Olanda şi Turcia a survenit înaintea scrutinului legislativ din 15 martie a.c.. Deşi economia olandeză este sănătoasă, iar şomajul este redus, guvernul actualului premier are emoţii. În campania electorală premergătoare, islamul a fost tema majoră şi partidul de extremă-dreapta a lui Geert Wilders (PVV) nu a vorbit decât de închiderea moscheelor, interzicertea Coranului, ieşirea din zona euro şi UE. Pentru populiştii europeni alegerile din Olanda constituie primul test al anului 2017, fiindcă premerg alegerilor franceze din luna mai, celor germane din toamnă şi poate celor italiene de la sfârşitul anului. Geert Wilders, fost consilier al comisarului european Frits Bolkestein – autorul directivei europene care îi poartă numele –  a părăsit VVD-ul actualului premier Mark Rutte, cu ani în urmă, pentru a se opune aderării Turciei la UE. În campania electorală şi-a multiplicat atacurile asupra Islamului, comparând Coranul cu Mein Kampf şi moscheele cu temple naziste. Cele două partide, conduse de actualul premier Mark Rutte şi Geert Wilders se află foarte aproape în toate sondajele de opinie. Nici unul nu va realiza o majoritate confortabilă, având nevoie de aliaţi pentru a guverna. Logic discutând, interzicerea mitingurilor pro-Erdogan – dincolo de campania discretă împotriva acestuia la nivelul Europei, pentru derapajele democratice – are o explicaţie. Deşi relaţiile Turciei cu UE sunt realmente amputate, Parisul a acordat totuşi acceptul, ieri, pentru un miting la Metz, la care a participat însuşi Mevlut Cavusoglu. Cert este că dezacordurile diplomatice, teribil de adâncite, vor fi greu de reparat. Mai mult, Ankara „certată” recent cu Berlinul, acum cu Haga, pare uimită de o marginalizare, la care nu se gândea. Iar Recep Tayyip Erdogan se arată tot mai inflexibil.