Ambasada Olandei la Bucureşti – ţară care s-a opus încă de la început intrării noastre şi a Bulgariei în Schengen – a precizat, ieri, la solicitarea Mediafax, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici. „Ambasada Regatului Ţărilor de Jos urmăreşte cu îngrijorare amendamentele (n.r. – la Codul Penal) şi aşteaptă evoluţiile viitoare”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice. Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.
Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”. Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.
O reacţie a venit şi din partea Comisiei Europene, care a precizat, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Mark Grey, că „nu am văzut legea care a fost votată ieri-seară (…). Nu vom comenta pe marginea unor cazuri individuale sau părţi din această lege. Dar e important de spus că atunci când vine vorba de chestiuni precum conflictul de interese şi integritate, acestea sunt acoperite, împreună cu aplicarea regulilor în materie de corupţie, în cadrul MCV şi vor fi abordate în următorul raport pentru România, care urmează să fie adoptat de Comisie luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse şi acesta (raportul MCV) va fi cadrul în care Comisia Europeană va avea o poziţie detaliată. (…) Am subliniat în rapoartele precedente – şi cred că poziţia Comisiei Europene este clară – că atunci când e vorba de oficiali care deţin funcţii legislative, executive, administrative sau juridice, trebuie să se supună regulilor în materie de corupţie şi conflict de interese. Principiul potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii este foarte important pentru CE”.
Mult mai critică a fost Ambasada SUA la Bucureşti, care a opinat într-un comunicat că „amendamentele la Codul Penal (…) ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nici o consultare, nici o dezbatere şi nici o ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse”. Potrivit comunicatului, acţiunea Parlamentului „reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească”.
Şi ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris, s-a arătat îngrijorat de modificările aduse Codului Penal, susţinând că „ANI şi DNA au avut realizări foarte importante pentru România. De fapt, aceste instituţii sunt motorul reformei în viaţa publică în România”. În concluzie, Harris a spus că speră că va exista din partea Parlamentului „un angajament consistent în sprijinul luptei împotriva corupţiei”.
Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti a anunţat prin Andrea Stohr, şefa secţiei de presă, că „sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guvernului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, protejează şi dezvoltă statul de drept – ca de exemplu ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională – să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit”.
Revenind în ţară, liderul grupului PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a declarat ieri că formaţiunea sa va ataca la Curtea Constituţională modificările la Codul Penal.
