Portretele unor personalităţi ale României – expuse în Craiova, la Centenarul Marii Uniri, de artistul Liviu Lăzărescu

0
167

19 portrete ale unor personalităţi care ne-au marcat decisiv traiectoria istorică şi care ne reprezintă pe noi, românii, în faţa lumii pot fi văzute, zilele acestea, la Muzeul de Artă din Craiova. Mihai Viteazu, Nicolae Iorga, Aurel Vlaicu, Maria Tănase, George Enescu, Mihai Eminescu, Emil Cioran şi Mircea Eliade sunt numai câteva dintre figurile transpuse în ulei pe pânză/carton pe care artistul Liviu Lăzărescu le-a inclus, la Centenarul Marii Uniri, în expoziţia intitulată „Permanenţe”. Pictorul – azi în vârstă de 84 de ani, discipol al maestrului Corneliu Baba – nu a putut fi prezent la vernisaj, însă a transmis un mesaj căruia i-a dat citire prof. Florin Ilieş, directorul Colegiului Naţional „Decebal” din Deva, unde domnia sa a fost elev. Expoziţia, care o are curator pe Minuna Mateiaş, cuprinde în total 35 de lucrări şi este organizată la iniţiativa Lions Club Craiova şi Lions Club „Cetatea Băniei”, putând fi vizitată până la data de 15 septembrie 2018.

Născut la 1 aprilie 1934, la Mărtineşti, în judeţul Hunedoara, Liviu Lăzărescu, este absolvent al Liceului „Decebal” din Deva şi al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, la clasa profesorului Corneliu Baba. Din 1964 până în 2007 a fost asistent, la Secţia Pictură, al maestrului Baba, apoi lector, conferenţiar, profesor universitar, profesor consultant. Este membrul al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1968.

Pentru cele trei decenii de apostolat, pentru iniţiativele şi susţinerea cursurilor de cromatologie, de restaurare a picturii în ulei şi a icoanelor bizantine, de tehnici ale picturii de şevalet sau de conservare a operelor de artă, Liviu Lăzărescu a primit, în 2004, titlul de „Profesor Honoris Causa” al Academiei Naţionale de Artă Bucureşti. Pictorul pedagog s-a dovedit însă şi un om al condeiului: eseuri, recenzii, articole în „Arta” şi „Contemporanul”, dar şi autor de cărţi de specialitate: „Pictura în ulei” (1996, reeditată în 2009), „Culoarea în artă” (2009), „Maestrul meu, Corneliu Baba” (2006) şi „eposul didactic” „Mărtineşti, vechiul meu sat transilvan” (2006).

Expoziţia „Permanenţe”, vernisată la Muzeul de Artă Craiova pe data de 5 septembrie 2018, cuprinde 35 de lucrări de pictură în ulei, pe pânză sau carton, în selecţia autorului. Preponderenţa o au pe simeze portretele – 19 la număr – unor personalităţi româneşti de-a lungul secolelor: Avram Iancu, Mihai Viteazu, Horia, Cloşca şi Crişan, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Corneliu Baba, Nicolae Tesla, Aurel Vlaicu, Maria Tănase, George Enescu, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Nicolae Iorga, Dimitrie Cantemir, Henri Coandă, Octavian Goga şi George Coşbuc, cărora le este alăturat un autoportret al expozantului. „Aceste personalităţi alcătuiesc perenitatea, permanenţa noastră – de aici, şi numele expoziţiei –, adunate în An Centenar într-un adevărat Panteon, subiectiv, al autorului, obiectiv, al României”, a afirmat la vernisaj Minuna Mateiaş, curatorul expoziţiei şi fost muzeograf la Muzeul de Artă Craiova.

Expoziţia mai cuprinde naturi statice – ciclul „Maci” – şi peisaje, reprezentativ fiind „Peisaj transilvan”. «Una dintre cele mai importante secţiuni tematice, după portretistică, este, fără îndoială, cea dedicată, stilistic vorbind, maternităţii. „Maica şi pruncul sfânt”, de exemplu, filiaţie de stil şi de simbolistică cu icoanele bizantine, e străbătută de un fior de caldă umanitate. Artistul este preocupat şi de tragismul suferinţei cristice: „Plângerea”, „Ecce Homo”, „Răstignirea pe cruce” – lucrări grave, ca o necurmată rugăciune. Că Liviu Lăzărescu nu face artă bisericească, ci pictură religioasă o dovedeşte „Icoana bunei Sofia”, un „still life” în fapt, dar care, pe fundalul cerului mărtineştean, stă  icoană în stil modern, alături de un detaliu de cruce în stil popular şi de un măr ce aduce consistenţa sângerie viscerală a vieţii», a subliniat Minuna Mateiaş.

La rândul său, criticul de artă Cătălin Davidescu a remarcat că Liviu Lăzărescu, „una dintre personalităţile care a marcat multe generaţii de studenţi”, „este unul din artiştii care, subjugat de greaua misiune pe care a avut-o, atât în plan didactic, cât şi teoretic, a început activitatea expoziţională ceva mai târziu”, apreciindu-i lucrările prezentate la Craiova. „În spatele unui singur nume rareori se pot găsi atât de multe personalităţi artistice ca în cazul prezent. Avem registrul sever expresionist, avem simbolistica mistică ortodoxă, avem câteva lucrări din care transpare filiaţia Corneliu Baba, avem şi tuşe libere savant distilate, avem laviuri transparent decantate, după cum avem şi pasta viguros aşezată, avem desen ce păstrează spontaneitatea crochiului, după cum avem şi rafinate asocieri cromatice. Este greu, în astfel de condiţii, de formulat judecăţi valorizatoare, câtă vreme ne găsim în postura de spectatori la spectacolul susţinut de un singur artist ce cântă nu doar la mai multe instrumente deodată, dar şi abordează simultan mai multe genuri”, a apreciat Emilian Ştefârţă, managerul Muzeului de Artă Craiova, referindu-se la expoziţia „Permanenţe”.

Dedicată Centenarului Marii Uniri, aceasta este prezentată în Sala Oglinzilor poate fi vizitată până la sfârşitul săptămânii.