Viktor Orban la al treilea mandat consecutiv!

0
249

Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a obţinut victoria în alegerile legislative din Ungaria, cu 48,9% din sufragii, rezultat care corespunde unui număr de 113 mandate din 199, în Adunarea Naţională. Mai puţin ca în 2010 (52,7%), dar mai mult decât în 2014 (44,6%) la o participare record de 70% dintre alegători. Al doilea partid al ţării a devenit Jobbik, de extremă-dreaptă, cu un scor de 20%. Socialiştii (MSZP) au primit 12,3%, verzii (LMP) – 6,87%, iar DK o formaţiune dizidentă de stânga a fostului premier Ferenc Gyurscany – 5,55%. Opoziţia a sperat ca, la o participare istorică, altul să fie deznodământul, dar s-a autoamăgit. Nici autoritatea excesivă a echipei lui Viktor Orban, nici scandalurile de corupţie care nu i-au ocolit guvernarea anterioară, nu au avut efecte în faţa ameninţării cu „hoardele de imigranţi”, pe care a fost centrată campania electorală a Fidesz. Viktor Orban s-a afirmat ca un lider al revoluţiei naţional-conservatoare est-europeană, care plasează în centrul politicii sale bătălia contra imigraţiei şi apărarea prerogativelor statului naţional contra „dictatului” Bruxelles-ului. La 54 de ani, Viktor Orban abordează, din poziţie de forţă, al treilea mandat consecutiv, al patrulea ca prim-ministru, marşând pe teme populiste. Asortate cu ofensiva contra ONG-urilor din siajul miliardarului de origine maghiară, George Soroş, după ce şi-a găsit un aliat în partidul Dreptate şi Justiţie (PiS) din Polonia. Victoria la scor a Fidesz generează de bună seamă nelinişte la Bruxelles şi Manfred Weber preşedintele grupului de eurodeputaţi conservatori, după ce l-a felicitat – Fidesz făcând parte din Partidul Popular European PPE – l-a atenţionat în sensul că trebuie să respecte liniile roşii fixate de Partidul Popular şi valorile europene. „Dacă o va face rămâne în joc. Dacă nu, va fi exclus din PPE”. Dar nu este prima ameninţare cu care se confruntă Viktor Orban. Un pro-european, când este vorba de dividentele economice şi de securitate pe care le oferă UE. Fondurile structurale reprezintă 3% din PIB-ul ungar. Primul beneficiar, în valori absolute, al acestor fonduri este Polonia. Suspendarea fondurilor structurale, cum se discută, ar putea avea consecinţe nefaste pentru firmele austriece, germane şi chiar franceze, care au investit în Ungaria, oferind câmp deschis investiţiilor ruse şi chineze. Ideea se înfăţişează mai degrabă drept contra-productivă, cu un efect de boomerang. În Consiliul European, Varşovia contează pe veto-ul solidar al Budapestei şi viceversa. De asemenea, Viktor Orban mai contează pe eurodeputaţii PPE care blochează orice intenţie de sancţiune. Deocamdată… se discută. Se fac trimiteri. Curtea Europeană de Justiţie ar putea să se sesizeze – e o propunere – pe derapajele de la statul de drept şi utilizarea fondurilor europene. Comisia de la Copenhaga, aidoma Comisiei de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului European, s-ar putea sesiza pe nerespectarea criteriilor de la Copenhaga. Dar toate acestea sunt, deocamdată, simple deziderate. Alegerile legislative din Ungaria au o simbolistică aparte: dreapta dură câştigă teren în Europa, dacă avem în vedere că în Austria tânărul cancelar Sebastian Kurz a recurs la o coliţie cu extrema-dreaptă, ai cărei nu puţini membri sunt simpatizanţi neo-nazişti. În Italia, Liga lui Matteo Salvini a sosit în frunte, la nivelul coaliţiei de dreapta, condusă de Silvio Berlusconi, iar Mişcarea 5 Stele a lui Luigi di Maio, un partid care nu ştie cu adevărat unde se situează, în afara faptului că este protestatar, vrea să intre la guvernare. Chestiunea esenţială care presează Europa este imigraţia. Şi fenomenul este îngrijorător. Devine tot mai clar că refondarea UE, cum o preconiza Emmanuel Macron, pare imposibilă. Ce „construcţie” preconizează extrema-dreaptă este imposibil, deocamdată, de spus. Discuţiile pe politica de azil şi imigraţie – resortul UE – dar şi de respect a valorilor europene, în context cu războiul comercial decis de Donald Trump, sunt, deocamdată, fără soluţie. Ceea ce vedem este că, momentan, populismul se instalează tot mai convingător în Europa. Să reamintim doar că anul viitor sunt planificate alegerile europarlamentare şi adversarii UE ar putea fi majoritari în viitorul Parlament European. Polonia şi Ungaria joacă tare şi nu sunt singure.