Xi Jinping în vizită la Wuhan

0
222

Dan Tomozei de la „Radio China International” comenta ieri pe blogul personal vizita preşedintelui chinez, Xi Jinping, în focarul de la Wuhan –provincia Hubei-, epicentrul focarului COVID-19 în cadrul unei inspecţii cu valenţe politice şi administrative. Potrivit informaţiilor transmise de agenţia de presă „Xinhua”, Xi Jinping s-a interesat de construcţia şi funcţionarea spitalului Huoshenshan, modul de internare şi tratare a pacienţilor infectaţi. Informaţiile legate de protecţia medicilor şi materialele de protecţie pe care aceştia le utilizează au completat prezentarea. De altfel, prezenţa lui Xi Jinping la Wuhan are o simbolistică aparte, aceea că lupta împotriva epidemiei cu noul coronavirus va fi câştigată. Acţiunile de prevenire şi control a epidemiei au fost concrete şi ferme. Datele oficiale atestau că Republica Populară Chineză se afla alaltăieri, în a doua zi consecutivă, fără nici un caz de COVID-19 confirmat la nivel naţional în afara provinciei Hubei. Autorităţile chineze au declarat aeroporturile şi porturile câmpuri de luptă, în confruntarea cu virusul de acum învins. Potrivit oficialului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, situaţia poate fi controlată şi concluzia este că „nu suntem la mila acestui virus”. Coronavirusul a alertat lumea. Italia pare într-o situaţie particulară, toată în carantină, fiindcă numărul de decese a crescut cu 100, de la 366 la 463, iar numărul de cazuri de la 7375 la 9172. Regăsindu-ne în această lume resimţim o parte din consecinţe. Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU) a decis luni închiderea şcolilor începând cu ziua de 11 martie până la 22 martie a.c. cu posibilitatea prelungirii. Comunicarea nu este defectuasă. Defectuos este tratamentul mediatic al contacţilor, al suspecţilor, care seamănă cu limbajul anticorupţiei. Prin non-modificarea de lexic. Secretarul de stat, dr. Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţi de Urgenţă, se arată capabil să menţină un tonus de încredere, chiar când anunţă noi măsuri drastice. La nivelul prefecturilor din ţară sunt elaborate „planuri de continuitate” a activităţii în instituţiile publice cu reprezentare în colegiile prefecturale. Cum coronavirusul are o stranie mutaţie socială, din pură coincidenţă, este şi foarte politic şi se naturalizează politic. La noi lipirea de politică a venit implacabil pe 26 februarie când preşedintele Klaus Iohannis l-a anunţat pe Florin Cîţu –unul din numele interzise pe lista opoziţiei- ca viitor premier. Ce s-a întâmplat după anunţul cu primul caz de coronavirus? Grijile cotidiene n-au mai avut comună măsură cu obsesiile puternicilor zilei de a organiza anticipate. Şi tratamentul public a fost o combinaţie bizară de panică, scepticism şi indiferenţă. Oricum introducerea ideii de anticipate, în contextul dat de semnalele unei epidemii de coronavirus, este descumpănitoare. Şi aşa, încurajarea statului minimal, un stat care e de urgenţă şi atunci când nu e vreo urgenţă, are consecinţe vizibile. Când vedem însă cum se descurcă şi „alţii”, din cadrul UE –cuprinsă de  bulversare- dovadă că preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, se află în carantină, acasă la Bruxelles, tragem o concluzie: Europa n-a fost capabilă să facă proba unui plus de temeritate, încât sechele COVID-19 riscă să fie profunde şi dureroase.