Omul care sfinţeşte locul / O femeie din Pieleşti a împlinit 100 de ani

2
43
Ioana Cotelici

Cei mai mulţi dintre noi nici nu visăm că vom ajunge la vârsta de 100 de ani, însă Ioana Cotelici, cel mai vârstnic locuitor al comunei doljene Pieleşti, ne poate da adevărate lecţii de viaţă. A trecut prin cele două războaie mondiale, prin anii grei ai comunismului, iar acum, după un secol de viaţă, încă priveşte cu optimism spre viitor. Pe 26 ianuarie a.c., când a atins centenarul, în casa femeii a fost sărbătoare, una modestă, aşa cum a fost şi viaţa ei, după cum povesteşte unul dintre nepoţi. Înconjurată de familie şi vecini, oameni dragi sufletului ei, a suflat în lumânările de pe tortul cu numărul 100, primit în dar de la primarul localităţii Pieleşti.

Deşi membrii familiei încearcă să o menajeze, după o viaţă întreagă pe care şi-a petrecut-o muncind, vârstnica încă vrea să se simtă utilă şi se implică în activităţile gospodăreşti. Cu greu îi vine să creadă că a împlinit 100 de ani… A trecut prin multe greutăţi şi viaţa a pus-o la încercare în repetate rânduri, dar acum are satisfacţia că nu a trăit degeaba şi că lasă ceva în urma ei.

I-a plăcut munca

Ioana Cotelici s-a născut în satul Gherceşti, într-o familie cu trei băieţi şi o fată. Prea multă carte nu a ştiut, căci aşa erau timpurile pe atunci. Fetele învăţau de la mame cum să-şi crească copiii, să croşeteze şi să lucreze la războiul de ţesut pânza. Îşi aminteşte că, iarna, fetele de măritat se întreceau care lucrează mai mult şi mai frumos, iar de Paşti apăreau îmbrăcate în catrinţe colorate cu care se mândreau nevoie mare. Hainele noi erau scoase în evidenţă mai ales la hora satului, aşa cum se obişnuia pe atunci, care se făcea la cârciuma lui Marcel Câţu, unde lăutarii se întreceau în cântece de voie bună. Împreună cu soţul n-au fost prea avuţi, la început. Când s-a măritat a primit zestre trei pogoane de pământ şi patru oi, apoi a muncit din greu alături de soţ, care de-a lungul vremii a avut mai multe funcţii importante în comună: primar, între 1946-1949, preşedinte de CAP şi apoi, director, la moară. Greul gospodăriei era mereu pe mâinile ei. I-a plăcut munca, aşa că atunci când alte femei se duceau duminica la horă ea îşi lua vitele şi pleca pe câmp să le pască.

“Într-o iarnă am plecat la Craiova doar în nişte ciorapi de lână”

Pe cele două fete le-a crescut cum a ştiut mai bine şi a muncit pe brânci să le ţină în şcoală. Una a fost medic, iar alta inginer horticol. După fata cea mare poartă doliu: a murit la vârsta de 78 de ani…

Femeia se minunează că a ajuns la 100 de ani bătuţi pe muchie, mai ales că a trebuit să înfrunte numai greutăţi de-a lungul vieţii. Prin ger şi zăpadă, prin căldură, prin ploaie sau vreme bună, pleca cu găleata cu brânză, pe jos, până la Craiova şi se întorcea tot pe jos ca să facă un ban să-şi ţină fetele la învăţătură. “Mi-aduc aminte, într-o iarnă, prin zăpadă, am plecat la Craiova doar în nişte ciorapi de lână, ca să fiu mai uşoară la mers… Aceştia însă s-au udat, s-au îngreunat şi mă împiedicau să merg repede… Atunci i-am descălţat, i-am agăţat într-un pom şi în picioarele goale am continuat drumul până la Craiova. Am vândut brânza şi am plecat înapoi la Pieleşti tot desculţă prin zăpadă… Nu ştiu cum am ajuns la vârsta asta, fiindcă multe am mai îndurat în toţi aceşti ani”, le-a mărturisit bătrâna Ioana Cotelici, oftând amar din când în când, reprezentanţilor Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, cu prilejul unei cercetări de teren realizate de curând.

2 COMENTARII

  1. CU DESTULA INTARZIERE,TOTUSI SE AMINTESTE DE ACEASTA MINUNATA FEMEIE CARE A FOST MAMA NICA(asa cum ii spun apropiatii).CENTENARUL ESTE TOTUSI GREU DE ATINS.LA MULTI ANI CU SANATATE !

Comments are closed.