Vladimir Putin a cerut „continuarea războiului contra nazismului”!

0
244

Ceremonia dedicată zilei de 9 mai, la Moscova, un spectacol confecţionat şi neliniştitor, n-a proiectat altceva decât îngrijorare pentru viitor. Cea mai mare parte a discursului liderului de la Kremlin a fost consacrată ofensivei militare din Ucraina –ţara vecină- al cărei nume a fost pronunţat o singură dată. Paralela largă între dăruirea şi patriotismul militarilor sovietici, în cursul marelui război de apărare al patriei (1941-1945) şi conflictul militar actual din Ucraina, botezat „operaţiune militară specială”, pe care a căutat să-l legitimeze prin expansiunea elementelor naziste a fost difuză şi deloc convingătoare. Putin a declarat că Rusia n-a fost ascultată nici de SUA, nici de NATO, iar ciocnirea cu neonaziştii şi banderoviştii (adepţii lui Stepan Bandera, colaborator al fasciştilor în al doilea război mondial) a fost din nou reiterată. Mesajul lui Vladimir Putin s-a vrut şi pentru statele vecine, cu o istorie comună (Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazakhstan, Kirgistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Abhazia, Osetia de Sud, RP Doneţk, RP Lugansk, Georgia şi Ucraina). Singur în tribuna oficială din Piaţa Roşie, anturat doar de generalii săi de armată şi veteranii de război –niciun şef de stat n-a fost invitat potrivit Kremlinului-, la cea de a 77-a aniversare a victoriei aliaţilor în al doilea război mondial, Vladimir Putin a probat peremptoriu că Rusia de astăzi, tot mai izolată, nu mai are… prieteni. Armata rusă apără „patria” în Ucraina, a spus Vladimir Putin, stârnind consternare. Trimiterea de trupe în Ucraina a fost răspunsul unei ţări suverane puternice şi independente, consecinţă a ameninţărilor din partea NATO. La o estimare a ameninţătilor din partea NATO, ţara sa poate răspunde la o manieră preventivă. Idee reiterată: Vladimir Putin a cerut ruşilor –obligaţie sacră- să continuie lupta înaintaşilor contra nazismului. Ca o continuare a celui de al doilea război mondial, întrucât forţele militare ucrainiene sunt moştenitoare ale nazismului. Ceea ce a atras atenţia a fost însă legat de rumorile privind starea de sănătate a liderului de la Kremlin, din ce în ce mai persistente, amplificate prin afirmaţia, apărută în New York Post, că preşedintele rus va suporta o operaţie chirurgicală pentru extirparea cancerului. Potrivit surselor evoluţia maladiei progresează şi problemele la abdomen şi tiroidă sunt avansate. Informaţia, neverificată de vreo sursă independentă, protejată de Kremlin, care a negat categoric că Vladimir Putin suferă de vreo maladie, este însă luată în seamă, cu titlul de inventar, avansându-se ipoteza că pe durata operaţiei şi convalescenţei, prerogativele ar fi delegate lui Nikolai Patruşev, un apropiat, fost KGB, secretar al Consiliului de Secruritate rus. Consecinţa unui tratament cu sterioizi contra cancerului, dar informaţia trebuie luată cu prudenţă, a generat alte complicaţii. Parada victoriei de ieri, a fost un spectacol confecţionat, trist pe toată durata sa, deşi 9 mai este data cea mai importantă a istoriei ruse. Pe teatrele de operaţiuni confruntările continuă şi nu există semne că ele vor fi curând abandonate. Chiar în teritoriile „ocupate”, momentan, vor reapărea nuclee de gherilă ucrainiene, tot mai dotate cu armament sofisticat, furnizat de SUA şi Marea Britanie, în principal, şi tot mai decise de a nu face concesii. 5,7 milioane de refugiaţi este ultima cifră comunicată de ONU. Chiar dacă pe anumite canale se discută despre oportunitatea încetării focului şi trecerea la negocieri serioase, semnalele sunt mai degrabă pesimiste, deşi consecinţele acestui război aberant sunt resimţite de întreaga Europă.