Liviu Prunaru, un Stradivarius al Craiovei

1
149

Violonistul Liviu Prunaru și pianista Lorena Țecu au oferit publicului craiovean un concert-bijuterie, care, de bună seamă, va rămâne mult timp în memoria melomanilor. Cu o precizie de invidiat, specifică marilor talente, și însuflețiți de o mare generozitate, o calitate care stă doar în umbra unor adevărate personalități, cei doi muzicieni craioveni au bucurat spectatorii cu fantezii muzicale, alese cu grijă și interpetate admirabil. Aplauzele interminabile de la final au spus totul despre reacția sălii … 

Liviu Prunaru

Prezența lor pe afișul de prezentare i-a atras, și de această dată, pe iubitorii de muzică, sala de audiții a Filarmonicii „Oltenia” fiind, vineri seară, aproape neîncăpătoare. Cu doar câteva minunte înainte ca orchestra să-și facă apariția pe scenă, se mai cumpărau încă bilete de la casă, după ce organizatorii acceptaseră să plaseze câteva scaune și pe lateralele sălii pentru ca toți cei care își doreau să ia parte la acest concert să nu plece dezamăgiți. În foaierul arhiplin se distingea acel murmur plăcut care însoțește audițiile cu greutate, în timp ce unul dintre ecrane surprindea imaginea sălii de concert, cu scena în prim-plan, locul de unde avea să răzbată vraja pe care apreciații muzicienii o promiteau pentru această seară.

Orchestra de Cameră a Filarmocii „Oltenia”, la înălțime

În cele 90 de minunte cât a durat concertul, exceptând pauza, Orchestra de cameră a Filarmonicii „Oltenia” a stat în picioare, urmărind din priviri partiturile și mișcările discrete și puține pe care le-a întrebuințat, de această dată, dirijorul, nimeni altul decât solistul serii, Liviu Prunaru. Fiind scoase de pe scenă scaunele violoniștilor, și păstrate doar cele ale violonceliștilor, a părut că muzica își face loc către public mai suplă și mai ușoară. Iar o părticică din aplauzele puternice de la final au fost și pentru a le răsplăti talentaților artiști craioveni acest gest frumos pe care și ei l-au făcut, la rândul lor, din respect pentru spectatori și pentru actul muzical în sine.

Stradivarius și Mozart, întâlnire peste ani

Liviu Prunaru şi Lorena Țecu

Violonistul Liviu Prunaru și-a adus, și de această dată, bătrâna vioară Stradivarius, deschizând concertul cu trei sonate da chiesa din imensa operă pe care a lăsat-o omenirii Wolfgang Amadeus Mozart. A început recitalul în stilul său simplu, alăturându-se membrilor orchestrei și transmițând acestora doar puține indicații tehnice din postura de dirijor. Ghidate de un violonist de excepție, unul dintre cei mai buni al României și al lumii, glasul tuturor viorilor s-au contopit instantaneu într-una singură. Doar foșnetul scurt al partiturilor întoarse, pe care însă sala nu îl mai putea percepe, mai tulbura din când în când sunetul lin și curat al muzicii. Era imposibil să nu recunoști emblema clasică a geniului mozartian …

Lorena Țecu, o pianistă remarcabilă

La pianul înconjurat de viori a luat loc, în aplauzele publicului, Lorena Țecu, o pianistă excelentă cu care craiovenii, de asemenea, se pot mândri. Cei doi muzicieni nu și-au propus să-și demonstreze virtuozitatea desăvârșită, pe care au dobândit-o în ani de studiu și de trudă, ci să ofere publicului pagini muzicale de o sensibilitate aparte. Pentru seara de vineri, ei au ales să interpreteze „Concertul în Fa major pentru vioară, pian și orchestră de coarde” al lui Joseph Hayden, pe care caietul-program îi descria ca un dialog în măsură să pună în valoare virtuțile expresive ale celor două instrumente. Cei doi muzicieni au împlinit cu brio acest ideal, lirismul îngemănat al pianului și viorii fiind de-a dreptul copleșitor.

Buchete de flori și ropote de aplauze

Când profesionalismul își spune cuvântul, vraja e totală și aplauzele necontenite. La finalul primei părți a concertului, concomitent cu ultimele acorduri din muzica lui Hayden, publicul răspunde cu un ropot de aplauze. Deopotrivă, din sală curg flori. Sunt momente frumoase când cei doi muzicieni zâmbesc și mulțumesc din priviri spectatorilor. Arcușul viorii Stradivarius aproape că nu se mai vede dintre zambile și lalele. Publicul cere insistent un bis care li se oferă cu generozitate. „Am trei dedicații de făcut. Soției mele, care este aproape de mine, mamei mele fără de care nu aș fi aici și, bineînțeles, tuturor mamelor și femeilor”. Legată de ziua de 8 Martie, ”Nocturna” lui Sibelius iradiază dor și depărtare, dar și o tulburătoare senzație a păstrării în memorie. Din ultima notă a pianului țâșnesc iarăși aplauze.

Un concert de excepție

Cele două concerte Vivaldi, pregătite pentru partea a doua a spectacolului, sunt tonice și publicul este tentat să intervină, pe alocuri, cu aplauze. Cu o libertate în mișcări pe care numai profesionalismul și bucuria muzicii o pot oferi, Liviu Prunaru conduce orchestra și învăluie sala ca într-o magie, muzica eliberându-și fantastica vrajă din care a și fost creată. „Au asudat în fiecare zi și mi-au suportat toate exigențele și vreau să îi aplaudăm pentru că sunt un grup special…”, sunt cuvintele dirijorului și violonistului serii, Liviu Prunaru, care țin loc de orice concluzie. Soliștii au fost la înălțime, concertul a fost unul de reală valoare, iar publicul numeros, care și-a petrecut câteva ore în sala de audiții, simte din plin aceste lucruri. În mâine lui Liviu Prunaru, un copil-teribil descoperit la Craiova, viora Stradivarius strălucește și ea parcă într-un mod aparte, încercând a spune că-și trăiește liniștită istoria de peste 400 de ani pe care o poartă în spate…

1 COMENTARIU

  1. Un articol minunat ! Felicitari pentru concertul sustinut si multumirii, sunt piese de o mare valoare artistica, Nocturna lui Sibelius , mult indragita ! Multumirii Marelui violonist craiovean Liviu Prunaru pentru legatura cu Filarmonica Oltenia, care onoreaza de fiecare data cu prezenta si face o mare bucurie publicului craiovean meloman , fiind mult iubit de acesta ! Multumirii pianistei Lorena Tecu !

Comments are closed.