Go-ul este unul dintre cele mai complexe şi mai vechi jocuri de strategie din lume. În ţările asiatice, precum Japonia sau China, acolo unde a şi apărut în urmă cu patru mii de ani, a fost ridicat la rang de artă, devenind pentru mulţi o adevărată sursă de inspiraţie. În România nu este încă atât de popular, dar se depun eforturi pentru a-i atrage pe tineri spre acest sport al minţii, o provocare în dezvoltarea personală. Craiova va fi în perioada 23-25 octombrie a.c. gazda finalei Cupei Naţionale la Go –Cupa Rotary, la care sunt aşteptaţi 20 dintre cei mai buni jucători din ţară. Despre competiţia de la Craiova, dar şi despre paşii pe care îi face acest sport în România, am stat de vorbă cu preşedintele Federaţiei Române de Go, Sorin Sora, într-un interviu pe care acesta l-a acordat pentru cotidianul „Cuvântul Libertăţii”.
R: Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu acest joc de strategie, care este filosofia Go?
Sorin Sora: Jocul Go este un joc de inteligenţă, cu piese albe şi negre puse pe o tablă de 19×19 linii şi coloane. Piesele se aşează numai la intersecţii, se fac teritorii, şi se capturează. Eu îl văd ca pe o luptă a unor armate. Depinde cât de bine le conduci ca să ajungi la victorie. E un joc vechi de 4.000 de ani, inventat de chinezi. Există chiar o legendă care spune că un împărat al Chinei, având un copil mai puţin dotat intelectual, şi-a rugat sfetnicii să-l ajute. Ei au făcut acest joc, jocul Go, şi copilul a devenit un bun împărat mai târziu. În Europa, Go a ajuns mai târziu, cam în secolele XIX-XX. Japonezii l-au ridicat la un nivel foarte înalt. Doar cei care făceau parte din aristocraţia japoneză aveau dreptul să-l practice. E un joc de strategie şi inteligenţă, pentru copii şi adulţi, singurul care dezvoltă ambele emisfere cerebrale. Celelalte jocuri dezvoltă doar una din emisfere.
Craiova va găzdui, în curând, finala Cupei României la Go-Cupa Rotary. Câți jucători vor fi prezenți în Bănie?
Finala Cupei României la Go – Cupa Rotary se va desfășura în perioada 23-25 octombrie. Locația va fi Hotel Lido. În ziua de 23 octombrie, la ora 17.00, vor sosi participanţii. La ora 18.00 va fi prima rundă. Sâmbătă, 24 octombrie, vor fi trei runde, iar în ziua de duminică, de la ora 10.00, o rundă. În aceeaşi zi, la ora 13.00, este programată festivitatea de premiere. Trebuie să menţionez că Rotary este partenerul nostru, un pilon pe care ne bazăm şi care ne ajută foarte mult în desfăşurarea activităţilor. Este un partener şi în încercarea municipiului Craiova de a obţine titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Punem şi noi umărul cu Federaţia de Go alături. Go este un joc de cultură, de strategie şi fantezie, de ierarhie. În momentul acesta sunt peste 20 de jucători care şi-au anunţat prezenţa la finala Cupei de la Craiova, printre care şi un bulgar.
Câţi practicanţi de Go sunt în România?
În România sunt cam o mie de jucători. Probabil că activi sunt 500. La fel de adevărat este însă că, după cum bine se ştie, România exportă foarte multă inteligenţă. Mulţi dintre jucătorii noştri sunt stabiliţi în SUA, Elveţia sau Franţa. An de an avem export. Păstrăm însă conexiuni în străinătate, mai ales că Go este un joc care se poate practica pe internet şi poţi să-l accesezi de oriunde. Sunt servere coreene, chinezeşti, japoneze, care au mii de jucători disponibili.
Asia rămâne, totuşi, epicentrul acestui joc?
Întotdeauna a fost şi rămâne. E adevărat că şi Europa a avansat în ultimii ani. Chiar şi România are un jucător profesionist (5 dan), Cătălin Ţăranu, care a stat zece ani în Japonia pentru a ajunge la această performanţă. El este singurul care a reuşit, chiar dacă poate avem zeci de jucători care au făcut şcoli de Go. În Europa sunt mai mulţi, poate ne apropiem de zece jucători profesionişti.
Există o ierarhie a jucătorilor şi care sunt criteriile în funcţie de care se întocmeşte acest clasament?
Da. Atunci când începi să joci Go, şi nu ştii nici măcar regulile, eşti 33 q. Apoi, după ce începi să deprinzi jocul, ajungi 20 q, 10 q, 1 q. Apoi se trece la 1 dan, echivalentul unui maestru la şah. De mult ori, ne perfecţionăm singuri, dar, bineînţeles, sunt importante loturile, cantonamentele şi mai ales campionatele europene. Anul trecut, la Sibiu, s-a desfăşurat campionatul european de Go. Timp de două săptămâni, noi, Federaţia Română de Go, am organizat acest eveniment.
Ce competiţii importante se organizează la nivel european?
La nivel european, se organizează probe de individual, echipe, perechi – se numeşte per Go, adică băiat şi fată, care mută pe rând – şi, bineînţeles, Go rapid, blitz, pe diverse categorii. De asemenea, Go poate să suporte joc cu handicap. Adică, dacă diferenţa este mai mare de două ranguri între jucători, se pot adăuga două sau trei piese în plus, astfel încât partida să fie echilibrată. În acest fel, chiar o partidă între un jucător mai bun şi unul mai slab poate să fie deosebit de frumoasă. Următoarea competiţie majoră va fi în Rusia, la Sankt Petersburg, Campionatul european de Go, ce va avea loc anul viitor, conform tradiţiei, o săptămână din iulie şi una din august.
Există o strategie pentru dezvoltarea acestui sport în România? La un moment dat se vorbea, spre exemplu, de introducerea şahului în şcoli.
Există. E chiar un proiect dezvoltat de Ministerul Tineretului şi Sportului, intitulat „Pierre de Coubertin”, care presupune să iei persoane care nu au mai auzit de sportul respectiv, să le descoperi, să le pregăteşti şi să le legitimezi la federaţia respectivă. Cred că e un proiect care va avea mare succes. Îl avem în această perioadă în desfăşurare. De exemplu, după ce îl dezvoltăm în cele 14 centre, vom selecta 70-80 de jucători, mergem la Snagov şi împreună cu domnul Cătălin Ţăranu, care a acceptat oferta Federaţiei, se va face o pregătire cu aceşti copii. E un lucru important să ajungi să aduci o masă mai mare de jucători ca să poţi ajunge la rezultate. Altfel, fără o pepinieră, nu poţi să ai performanţă. Anul acesta, la categoria de sub 12 ani, Denis Dobranis, din Bistriţa a obţinut titlul de campion european la juniori.
Se poate trăi din Go?
Se poate trăi din acest joc, dar conex, pentru că nu poţi să mergi doar la turnee. Cei care sunt foarte buni predau lecţii pe internet. Sunt chiar antrenamentele pe care le facem noi la lotul național, de unde pot să mai vină remunerații, și mai sunt și premiile internaționale.
De când practicaţi Go și ce v-a atras către acest joc?
De 30 de ani joc Go. M-a atras faptul că piesele sunt ca niște armate care luptă. Toți vrem să câștigăm. Și atunci când pierzi de la un jucător care are valoare mai mare nu trebuie să te superi. E vorba şi de dezvoltarea personală, până la urmă. Tinerii învață lucruri despre ierarhie, despre ordine, despre respect. Un joc de Go începe de fiecare dată cu mutarea piesei negre. Prima mutare se pune întotdeauna în dreptul inimii adversarului. E un cod care se respectă și un salut internațional.
