După atentatele din Paris / Instituţiile statului trebuie să aibă o altă perspectivă asupra Legii “Big Brother” şi a Legii cartelelor pre-pay

0
122

Atât procurorul general al României, Tiberiu Niţu, cât şi purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, au subliniat ieri, că legile privind cartelele preplătite şi retenţia datelor trebuie aprobate pentru a proteja România de atacuri teroriste. În contextul ultimelor ameninţări din statele membre UE şi al recentului atentat cu caracter terorist din Franţa, Ministrul pentru Societatea Informaţională a convocat ieri, în regim de urgenţă, grupul de lucru interinstituţional pentru analiza efectelor concrete în plan naţional ale hotărârii preliminare pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene privind Directiva 2006/24/CE referitoare la reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii destinate publicului şi ale Deciziei Curţii Constituţionale a României nr 440/2014.

Tiberiu Niţu

În urma acestor decizii s-a creat un vid legislativ cu posibile consecinţe negative asupra desfăşurării activităţii organelor de urmărire penală, a instanţelor de judecată şi a organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. De aceia este imperios necesar să se identifice soluţii urgente şi acoperitoare pentru prevenirea unor astfel de probleme cum este cea a terorismului. Mai mult decât atât, este nevoie să se găsească formula optimă, care să asigure atât securitatea individului, dar care să nu atenteze la spaţiul privat, datele personale sau libertatea de expresie.

“Suntem criticaţi de parteneri că România devine un exportator de vulnerabilităţi în UE”

Pe această problemă s-a pronunţat în urmă cu o jumătate de an generalul SRI Dumitru Dumbravă care a spus atunci în faţa Comisie IT din Camera Deputaţilor că “suntem criticaţi de partenerii că România devine un exportator de vulnerabilităţi în UE, adică s-a dus vestea printre băieţii răi că în România pot fi achiziţionate mijloace de comunicare la liber, fără a-ţi declara identitatea, şi băieţii răi le iau şi le utilizează în scopuri malefice, antisociale, în UE. Parteneri din UE mă întreabă cine e în spatele cartelei suspecte şi nu pot da răspuns util”. Generalul Dumitru Dumbravă a arătat atunci că susţine fără echivoc necesitatea adoptării unui proiect de act normativ prin care achiziţionarea de cartelele pre-pay trebuie făcută numai în baza unui act de identitate. „67% din piaţa utilizatorilor de telefonie mobilă din România e ocupată de aceste cartele care sunt anonime, anonimizate, folosite de fiecare cum vrea, în scopuri benefice, dar şi malefice”, spunea generalul Dumbravă la momentul respectiv.

În Franţa este obligatorie prezentarea unui act de identitate

În Franţa este obligatorie prezentarea unui act de identitate la achiziţionarea unei cartele SIM. Guvernul susţine pe de altă parte că ar exista o discriminare între consumatorii de servicii care sunt abonaţi şi cei care folosesc cartele prepay, deoarece sunt reţinute datele cu caracter personal doar ale celor dintâi. Reprezentanţii instituţiilor de apărare şi siguranţă a statului susţin pe aceiaşi voce, şi aici mă refer la SRI, SIE, MApN, DIICOT, BCCO, etc că “aplicarea actului normativ va asigura un climat de normalitate şi siguranţă civică, prin prevenirea criminalităţii, inclusiv a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum şi a actelor de terorism”.  În primul rând această lege va asigura protecţia populaţiei, prima vizată, a bunurilor materiale şi valorilor, într-o abordare europeană.

„Trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului şi dreptul la viaţă”

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a pus şi ieri în discuţie această temă după evenimentele tragice din Franţa. „Cu siguranţă trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului, dreptul la corespondenţă, la comunicare, de a nu te imixtiona, autoritate a statului, şi de a nu îngrădi astfel de drepturile. Dar, pe de altă parte, haideţi să spunem că şi dreptul la viaţă este tot dreptul persoanelor, este dreptul nostru, al tuturor, şi atunci, între dreptul la viaţă şi dreptul la secretul corespondenţei, bineînţeles alegem dreptul la viaţă, chiar cu diminuare sau cu îngrădirea, în limite legale bineînţeles şi cu respectarea procedurilor legale, a dreptului la corespondenţă şi comunicare”, a spus Tiberiu Niţu, după şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul general al României a subliniat faptul că, în urma incidentelor din Franţa, instituţiile statului vor avea o altă perspectivă asupra Legii “Big Brother” şi a Legii cartelelor pre-pay.

Sorin Sava

În România este instaurat un grad de alertă  a securităţii albastru-moderat

Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al SRI,  a declarat că în România este instaurat un grad de alertă  a securităţii albastru-moderat, în urma atentatului din Paris şi că SRI are greutăţi în a combate criminalitatea informatică şi atacurile cibernetice pentru că nu a fost aprobată legea privind stocarea datelor utilizatorilor. ”În Romania nivelul de alertă se menţine la acelaşi nivel şi asta în funcţie de informaţiile pe care noi le avem disponibile şi evenimentele care indică un risc scazut de producere a unui atentate terorist pe teritoriul României. Aş vrea să vă spun că măsurile adoptate de SRI sunt luate pe baza unor evaluări permanente care le facem. SRI se află într-o permanentă precauţie, activarea acestor paliere de comunicare şi cooparera internă şi externă permit idenficarea timpurie a acestor riscuri şi să le neutralizam. SRI are greutăţi în a combate criminalitatea informatică şi atacurile cibernetice pentru că nu a fost aprobată legea privind stocarea datelor utilizatorilor SRI nu formulează aprecieri cu privire la deciziile CCR dar am dori sa atragem atenţia cu privire la implicaţiile acestor decizii, la consecinţele resimţite la nivelul serviciului şi al partenerilor interni (…) în reducerea drastică a capabilităţilor operaţionale”, a declarat Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al SRI.

Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.