Poiana Mare rămâne una dintre cele mai mari comune din România, cu peste 12.000 de locuitori, şi tinde să devină o comună-model în Dolj, fiind una dintre cele mai mari şi bogate, nu numai din judeţul nostru, ci şi din ţară. Secretul: legumicultura, care este adevărata sursă de venit a localnicilor. Dacă mergi primăvara în localitate îţi sar în ochi solariile, care împânzesc grădinile, dar şi oamenii harnici care muncesc de dimineaţă până seara. Aproape că nu există proprietate care să nu aibă un solar în curte şi cel puţin unul la câmp. Din legumicultură se scot bani frumoşi, dar cu condiţia ca munca să fie tratată cu seriozitate. Adică, dacă se face o bună alegere a foliei şi mai ales dacă se utilizează sămânţă de calitate. Bunăstarea pe care o respiră fiecare gospodărie se reflectă în imaginea de ansamblu a localităţii. Primarul comunei Poiana Mare, Marin Vintilă, ne-a explicat, ieri, ceea ce va face, în continuare, administraţia publică locală, în 2012, pentru a veni în sprijinul bunilor gospodari, facilitâdu-le acestora comercializarea legumelor în condiţiile impuse de Uniunea Europeană.
– Poiana Mare este recunoscută de mai toată lumea ca o localitate prosperă, dezvoltată, fiind denumită comuna oamenilor harnici. Legumicultura pare a fi sursa de viaţă a celor de prin partea locului. Ce ne puteţi spune despre acest aspect?
– Da, aşa este. Sursa de venit a celor din comuna Poiana Mare este legumicultura. Cei mai mulţi trăiesc cu banii obţinuţi din comercializarea legumelor. Anul acesta putem să spunem că a fost un an bun, benefic ca şi recoltă, dar nu neapărat benefic din punct de vedere financiar. A fost, într-adevăr, un an bun până-n vară, adică în toată perioada ploioasă, Dumnezeu fiind alături de noi. Am avut apă exact atunci când a trebuit. Astfel, plantele au putut să ajungă la maturitate, să se coacă, iar oamenii au ieşit cu legumele pe piaţă.
Motorul economiei – cele 700 de tone de legume
– Să înţeleg că a urmat şi o perioadă mai proastă? Ce vă nemulţumeşte?
– De prin august a început seceta. Acum chiar ar fi bine să avem apă pentru că există o problemă. Dunărea este secată, toate canalele sunt aproape fără apă şi ne rugăm la Dumnezeu să avem o iarnă cu zăpadă, pentru că nu s-au putut face ogoare, semănăturile sunt compromise, cu grâul avem o problemă. Şi rapiţa o să întoarcă din suprafeţe. În ceea ce priveşte grâul, omul îl va lăsa aşa cum este, deoarece nu îşi va putea permite să facă din nou lucrările, iar mulţi cetăţeni au spus deja „asta e, ce-o ieşi o ieşi…” . Oamenii nu îşi vor permite să reia lucrările, nici cel puţin societăţile comerciale nu îşi vor permite să o ia de la capăt, pentru că sunt costuri enorme.
– Dar care a fost cantitatea totală de legume pe care a dat-o, în 2011, comuna Poiana Mare?
– Una foarte mare. Numai o singură societate comercială a luat de la legumicultorii noştri o cantitate de peste 160 de tone. La nivel de comună, cred că putem să vorbim de o cantitate totală de peste 700 tone de legume. Cantitatea este foarte mare pentru că oamenii au suprafeţe mari de teren. Pentru că cei din Poiana Mare trăiesc din acest lucru, ne-am gândit să venim şi noi, administraţia publică, în sprijinul lor. Mai exact, Consiliul Local a concesionat, pentru o perioadă de 10 ani, un teren de aproximativ 800 de metri pătraţi unei societăţi comerciale. Este vorba de aceeaşi societate care a preluat şi vara trecută legumele de la localnici. Această firmă va face, în zona târgului de săptămână, o hală modernă, care va prelua, de data aceasta, toată cantitatea de legume. Va avea condiţii şi pentru stocarea legumelor până la momentul distribuirii acestora, iar preţul va fi acelaşi, de la începutul campaniei de vânzare până la final.
Sămânţă şi folie de calitate
– Mai exact, cum se va face preluarea de legume? Trebuie îndeplinite anumite condiţii, li se va impune legumicultorilor să folosească un anumit tip de sămânţă?
– Oamenii nu îşi vor mai face griji vizavi de modalitatea de livrare a legumelor, indiferent de cât vor produce. Din contră, de acum înainte vor fi încurajaţi să producă cât mai mult, ca să obţină venituri cât mai mari. Adică marfă să aibă şi, mai ales, să fie de calitate. Interesant este că această societate, după ce va colecta legumele, le va livra, la rândul ei, către un hipermarket, care vine spre întâmpinarea legumicultorilor cu sămânţă de calitate, dar şi cu o folie specială. O bună alegere a foliei pentru solarii poate să păstreze cu uşurinţă, simplu şi avantajos, calitatea şi sănătatea plantelor. Acestea permit să se realizeze o distribuţie optimă de temperatură şi lumină atunci când plantele sunt în creştere, dar şi o bună izolaţie faţă de factorii externi. Oamenii vor face contract direct cu acest hipermarket. Este un lucru extrem de îmbucurător.
– Când se va inaugura această hală?
– Această hală ar fi trebuit definitivată în toamna lui 2011, dar s-a schimbat proiectul. Iniţial, se spunea că hala se va face la baza pământului şi, între timp, s-a modificat proiectul, în sensul că vor face această hală la un metru şi mai bine. Şi vor să o facă mult mai modernă, cu baie, cu toate dotările. Va fi gata cel târziu în aprilie 2012. În aceste condiţii, s-a amânat şi inaugurarea.
Fonduri europene pentru utilaje agricole
– Prin ce sunt, totuşi, recunoscuţi locuitorii din Poiana Mare? Care este, de fapt, cartea lor de vizită?
– Locuitorii din Poiana Mare sunt, în primul rând, recunoscuţi pentru calitatea tomatelor. De regulă, roşiile de Poiana Mare sunt uşor identificate în mai toate pieţele din Craiova şi din alte oraşe ale ţării. Pe lângă roşii, comuna mai livrează pieţelor ardei, vinete, gogoşari, castraveţi, varză şi, mai nou, pepeni. Au început foarte mulţi să-şi facă proiecte cu fonduri europene pentru solarii. Acum au prins mai mult curaj. Imediat cum au văzut că unul a reuşit, au sărit şi ceilalţi. Sunt foarte multe proiecte, inclusiv pe achiziţionare de utilaje agricole. Hala respectivă va colecta nu numai legume, ci şi pepeni. Reprezentanţii hipermarketului sugerau legumicultorilor noştri că, dacă ar cultiva inclusiv roşii cherry, ei ar fi interesaţi şi de acest produs, deoarece restaurantele le solicită mai în tot timpul. Mai exact, sunt vreo 20 de produse pe lista hipermarketului, inclusiv ardei, cartofi, ceapă, varză. Şi anul acesta au luat cantităţi destul de mari. Adică nu sunt interesaţi doar de tomate.
– Sunt investitori străini interesaţi de Poiana Mare? Au venit mulţi la dumneavoastră? Ce i-a interesat?
– Da, au venit, italieni, spanioli, chiar şi turci. Dar, din păcate, au venit cam târziu, deoarece societăţile din Poiana Mare au concesionat deja cele mai mari şi mai compacte suprafeţe de terenuri. De exemplu, avem o zonă de păşune. A venit un investitor străin dorea să planteze salcie… pentru centrale. Din păcate, nu am putut negocia cu el, pentru că această suprafaţă de teren era deja dată în evidenţă la APIA. Sperăm ca anul viitor să reluăm aceste discuţii. Ideea este că noi, ca Primărie, nu avem ce să le dăm, tot cu oamenii trebuie să poarte discuţii şi se ajunge tot la bani sau la cantitatea produse pe care o negociază. Pe de altă parte, oamenii trebuie să înţeleagă că nu se mai face agricultură cu calul, că se face agricultură pe suprafeţe mari de terenuri, cu utilaje moderne. Problema noastră ar fi lipsa unei surse de apă. Eu nu ştiu de ce aceste societăţi nu îşi fac nişte fântâni forate în câmp. Aceasta ar fi soluţia pentru ca producătorii să nu mai depindă, în mod expres, de natură.
Apă şi canalizare pentru 80% din familii
Prin intermediul Masterplanului de apă, comuna va fi conectată la o reţea de alimentare, dar şi evacuare a apelor menajere pe o lungime de 60 de kilometri, care va ajunge până la limita satului Tunarii Noi, unde, pe viitor, se plănuieşte extinderea. Lucrarea de investiţii este cotată la suma de 15 milioane de euro, iar cofinanţarea va fi de 4 miliarde de lei.
Peste 7 miliarde de lei pentru poduri şi podeţe
Primăria a demarat, în 2011, o lucrare la reţeaua de evacuare a apelor pluviale, fiind vorba de construcţia a 10 poduri peste canalul colector şi peste 2.800 de podeţe în dreptul fiecărei gospodării. Până în prezent au fost amenajate 5 poduri, urmând ca lucrarea să continue şi în anul viitor.
Drum asfaltat din fonduri europene
În 2011, Primăria a pus la punct partea de infrastructură. Au fost astfel pietruite şi balastrate toate drumurile comunale, iar proiectul a fost finanţat din bugetul local cu suma de 3,5 miliarde de lei vechi. În cadrul PNDI, comuna mai are un proiect foarte mare, care a obţinut toate aprobările, fiind vorba de 34 de kilometri de drum, care vor fi asfaltaţi la standarde europene.
Baza sportivă, inaugurată în 2012
În aprilie 2012 va fi inaugurată o bază sportivă modernă. Consiliul Local a aprobat pentru această investiţie un buget de peste 6 miliarde de lei vechi. Pe lângă amenajarea stadionului s-a construit şi o clădire modernă, dotată la standarde europene.
