Gogoşu: Nişte braconieri în cârdăşie cu poliţişti au puncte de vedere

0
40

Nota jurnalistică apărută sâmbătă, 22 septembrie, în cotidianul nostru, avea puţine rânduri. Era relatat succint un fapt din pădurea Badea, aparţinând comunei Gogoşu, din Dolj, unde aproape de miezul nopţii (19 spre 20 septembrie a.c.) o grupă de trei paznici de vânătoare, încadraţi la AJVPS Dolj, într-un control de rutină, a surprins, într-un colţ al pădurii menţionate, la circa un km de principalul drum de acces, pe fostul paznic de vânătoare, Florin Nicolăescu, însoţit de alţi doi membri ai familiei Dondoe (tată şi fiu), din localitate, la „bănuit” braconaj. Veniseră cu un autoturism Opel Astra înmatriculat în Bulgaria, dotaţi cu un proiector manual şi un arsenal de bâte, la vedere, pentru orice eventualitate. Armele de vânătoare, în aprecierea paznicilor, erau deja în portbagajul autoturismului. 

Reacţie promptă a conducerii IPJ Dolj

Activitatea paznicilor de vânătoare este reglementată nu doar printr-o „fişă a postului”, în care se prevede că „răspund de paza vânatului şi a peştelui, precum şi de buna gospodărire a fondului de vânătoare şi pescuit încredinţat”, dar şi de prevederile exprese ale Legii 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic. Legea menţionată mai prevede că „gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să asigure paza faunei de interes cinegetic în condiţiile legii, cu cel puţin un paznic de vânătoare”. În cazul de faţă, gestionar consacrat este AJVPS Dolj.

Gogoşu este o comună mică, deloc întinsă, cu o populaţie redusă, în care oamenii se cunosc bine unii pe alţii. Pot exista, ca peste tot, rivalităţi nestinse, resentimente ciudate şi tot ce mai vrei. Obligaţia celor surprinşi de grupa de paznici condusă de Dan Victor, care îi mai cuprindea pe Udurugă George şi Ion Bălan, era să se conformeze întocmai la solicitarea verificării portbagajului autoturismului menţionat. Cei surprinşi în colţul pădurii Badea se aflau, deloc întâmplător, pe un fond de vânătoare al AJVPS Dolj şi implicit sub incidenţa prevederilor exprese ale unei legi speciale. Ceea ce nu s-a întâmplat. Surpriza cea mare, consemnată şi în nota intitulată „Gogoşu: Când poliţiştii nu zăresc braconierii de lângă ei”, era chiar prezenţa, în apropiere, a unei maşini a Poliţiei, unul dintre poliţiştii postului Gogoşu recunoscut de grupa de paznici fiind agentul principal Baraliu Mihai Cosmin, cu care s-a discutat telefonic ulterior, justificarea acestuia fiind deloc plauzibilă. O autospecială a Poliţiei care are cotă raţionalizată de carburant, aflată în pădure, la circa un km de drumul de acces între sate, în crucea nopţii, în compania unor persoane suspectate, cel puţin, de practicarea braconajului, este o întâmplare „deloc fericită”. Mai ales că poliţiştii au şi propriul statut (Legea 360/2002), unde între îndatoriri se menţionează că aceştia trebuie să fie disciplinaţi, să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate, cu trimitere la Legea funcţionarului public (188/1999), modificată, completată şi republicată. După discuţia telefonică purtată cu agentul principal Baraliu Mihai Cosmin, acesta şi-a informat imediat superiorii ierarhici, din conducerea Poliţiei Municipiului Craiova. Între timp, în temeiul sesizării, chiar în noaptea de 19 spre 20 septembrie a.c., a dispeceratului Poliţiei judeţene, o verificare a celor relatate de ziarul nostru fusese declanşată. Bilă albă pentru conducerea IPJ Dolj.

Paznicii revin cu detalii

Paznicul de vânătoare Dan Victor ne-a furnizat ulterior un supliment de informaţii despre cele petrecute în noaptea de 19 spre 20 septembrie a.c.. A existat o altercaţie verbală cu braconierii şi puţin a lipsit să nu degenereze. Repetăm: paznicul de vânătoare Dan Victor era însoţit de colegii săi Udurugă George şi Ion Bălan. Ceea ce ne-a surprins este faptul că poliţiştii prezenţi n-au sprijinit în vreun fel sau altul nici una din părţi. Prezenţa lor în pădure în miezul nopţii, cu o autospecială a Poliţiei, era greu de justificat. Nici n-au crezut poate că şi-au complicat singuri situaţia, indiferent de alibiul ulterior confecţionat. Deşi cine se aseamănă se adună şi la Gogoşu, nu numai la Craiova.

Drepturi la replică cu pasaje identice

Şi Năstase Dondoe, surprins de grupa de paznici a AJVPS la braconaj cu fiul său, şi agentul de poliţie Baraliu Mihai Cosmin ne-au trimis, la redacţie, câte un drept la replică, pe care le anexăm alăturat. Fiecare are propria justificare „confecţionată”, mai interesantă fiind cea a poliţistului Baraliu Mihai Cosmin, care susţine că n-a fost „el” cel prezent în pădurea Badea „la un grătar”, deşi în textul nostru iniţial era menţionată următoarea frază: „(…) Cosmin Mihai Baraliu a negat orice legătură cu braconierii, dar n-a putut nici confirma, nici infirma, prezenţa la evenimentul descris”. Cum însemnele unei autospeciale a poliţiei sunt recunoscute şi de preşcolari, nu credem că există autoturisme ale poliţiei care se deplasează… fără conducători auto. Că uneori n-au „cap”, asta e deja treaba celor îndrituiţi să verifice astfel de lucruri. La rândul său, nici Dondoe Năstase, dincolo de bălmăjeala de rigoare, tonul premeditat ironic şi „stima” de care ne asigură, nu spune ce căuta într-o pădure prinsă ca areal într-un fond de vânătoare, la miez de noapte, şi nici motivul pentru care nu s-a conformat cerinţei de rutină a paznicilor de vânătoare justificat bănuitori. Cum în cele două drepturi la replică există pasaje identice, dar şi idei comune, este evident pentru oricine că între Dondoe Năstase şi Baraliu Mihai Cosmin fiinţau legături „periculoase”. Chiar dacă una şi aceeaşi persoană, deloc străină de rigorile jurnalisticii, a confecţionat ambele texte „drept la replică”. Preferabil era însă ca Năstase Dondoe, fiul său şi Florin Nicolăescu să se fi supus controlului paznicilor de vânătoare, dacă nu aveau nimic de ascuns în portbagaj. Cum nu deţineau autorizaţie de vânătoare pentru nici o specie de vânat, în schimb aveau armele de vânătoare asupra lor, după bănuielile paznicilor, au preferat „gargara”, insolenţa, răstălmăcirea faptelor, costisitoare doar pentru poliţist, din câte am aflat. Ştiindu-se protejaţi, deşi orice protecţie în astfel de situaţii are o limită, vor continua probabil să facă ceea ce au mai făcut. Până într-o zi. Am mai spus-o în repetate rânduri: se practică un braconaj îndârjit, de-a dreptul dement, pe toate fondurile de vânătoare din judeţul Dolj. În pofida unor măsuri cât de cât nelipsite de eficienţă, braconajul proliferează. Jalea cea mare este că efectivele optime de vânat s-au diminuat la toate speciile. Şi se face prea puţin pentru refacerea lor.