Scandalul diplomatic dintre Ungaria şi România, iscat pe tema arborării steagurilor Ţinutului Secuiesc tinde să se extindă, el cuprinzând mediul diplomatic, mediul politic, dar şi mediul jurnalistic şi societatea civilă. O problemă deloc de neglijat, dar care readuce în discuţie dezbateri mai vechi şi care nu au dispărut niciodată din agenda publică a Budapestei. Ultimele luări de poziţii revizioniste maghiare, din ultimele zile au fost percepute ca fiind foarte agresive şi ele relevă resorturile şi fundamentele politicii de azi a premierului ungar Viktor Orban şi a preşedintelui Parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover. Reacţia premierului Victor Ponta a fost una extrem de abilă, dar şi foarte bine calibrată, care readuce poporului român încrederea în sine, în ceea ce a fost şi poate să fie în viitor, un popor cu istorie, cu demnitate, care nu se apleacă în faţa nimănui. Mai multe semnale de alarmă au fost trase, iar pe portalul Ziarişti online, precum şi pe blogg-urile jurnaliştilor Victor Roncea şi Dan Tănase au fost postate aproape zilnic diverse agresiuni la simbolurile statului român. Profesorul american Larry Watts, un prieten al României îşi exprima nedumerirea, dar şi admiraţia faţă de poporul român, greu încercat, care a luptat pentru a nu fi fărâmiţată ţara prin planuri secrete creionate în laboratoarele Moscovei şi ale Budapestei. Cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii” a fost singurul ziar din zona Olteniei care a luat poziţie, în urmă cu doi ani, față de schimbarea denumirii unei străzi din Miercurea Ciuc, „din Mihai Eminescu în Attila”. În proiectul de hotărâre depus în ianuarie 2011 la Consiliul Local Miercurea Ciuc se susţinea că Mihai Eminescu a fost „hungarofob” şi „xenofob”. Acest lucru a condus la nemulţumiri în rândul comunităţii româneşti din Miercurea Ciuc, dar şi la un proces de lungă durată care a fost strămutat la Curtea de Apel Craiova. Editorialele zilnice şi documentarea profesionistă făcută în legătură cu acest subiect de către jurnaliştii ziarului „Cuvântului Libertăţii”, coroborate cu o analiză corectă, pe probe, făcută de judecătorii de o înaltă ţinută de la Curtea de Apel Craiova, a făcut ca strada ”Mihai Eminescu” să existe şi astăzi.
Întreg scandalul a pornit săptămâna trecută, la ceremonia de învestire a noului prefect de Covasna, când steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din sala de protocol unde s-a desfăşurat evenimentul. După mai multe declaraţii făcute la Bucureşti şi la Budapesta, acum scandalul se mută şi la Bruxelles, unde europarlamentarii PSD vor solicita Comisiei Europene şi Consiliului European să prezinte un punct de vedere în legătură cu scandalul diplomatic dintre Ungaria şi România iscat pe tema arborării steagurilor. Steagul Ţinutului Secuiesc a fost arborat recent într-unul din districtele din Budapesta. Secretarul de stat Nemeth Zsolt a declarat că steagul a fost arborat în semn de solidaritate faţă de cauza autonomiei pentru care militează autorităţile locale din Harghita şi Covasna. Referindu-se la refuzul autorităţilor române de a permite arborarea steagului neoficial al Ţinutului Secuiesc, Nemeth Zsolt a declarat marţi că, în opinia sa, este o agresiune simbolică din partea autorităţilor române. Mai mult, oficialul maghiar a adăugat că în Secuime a fost declanşat un adevărat “război al steagurilor”. Nemeth Zsolt a declarat că se aşteaptă ca Guvernul Ponta să intervină şi să oprească această dispută. “Guvernul maghiar se aşteaptă ca guvernul român să intervină şi să oprească această agresiune simbolică împotriva minorităţii maghiare din Ardeal”, a declarat Zsolt. Oficialul maghiar a mai spus că primăriile din Ungaria ar trebui să arboreze în semn de solidaritate steagul Ţinutului Secuiesc. Acesta este cunoscut pentru poziţiile sale pro-autonomie.
Problema steagurilor datează din 2008
Problema steagurilor nu este de ieri, de azi. Ea datează din 2008, când Consiliul Judeţean Covasna a adoptat o hotărâre privind includerea în statutul judeţului a unor însemne specifice: stema, drapelul şi fanionul judeţului Covasna, care să fie utilizate, în condiţiile legii, cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive, alături de drapelul naţional. Anul trecut, în luna noiembrie, Tribunalul Covasna a respins acţiunea prefectului Codrin Munteanu care atacase în contencios administrativ hotărârea Consiliului Judeţean prin care a fost aprobat steagul judeţului. Prefectul de Covasna, Codrin Munteanu, declara, în iunie, într-o conferinţă de presă, că a atacat în contencios hotărârile Consiliului Judeţean Covasna şi Consiliului Local Covasna prin care au fost aprobate steagul judeţului, respectiv cel al oraşului Covasna, pe motiv că singurul simbol al unităţii administrativ-teritoriale care poate fi aprobat este stema. Pe 18 ianuarie, preşedintele CJ Covasna le-a cerut primarilor din zona municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc să arboreze pe faţada primăriilor drapelul secuiesc. “Am cerut acest lucru pentru că angajamentul faţă de Ţinutul Secuiesc este în inima noastră, dar şi în semn de solidaritate faţă de cei care au fost atacaţi de prefectul Codrin Munteanu pentru folosirea steagului secuiesc şi simbolurilor secuieşti, printre aceştia fiind şi primarul comunei Ozun”, a afirmat Tamas. Culorile drapelului şi ale fanionului sunt bazate pe combinaţia coloristică a stemei judeţului, aprobată prin hotărâre de guvern, şi anume albastru şi auriu.
Nemeth Zsolt : „Susţinem toate aceste obiective”
Ieri, secretarul de stat ungar, Zsolt Nemeth, a continuat şirul declaraţiilor care au inflamat şi mai mult mediul politic şi diplomatic românesc. Acesta a spus că va lua măsuri diplomatice în privinţa interzicerii de către România a arborării steagului secuiesc pe clădirile oficiale. Declaraţia a fost făcută pentru postul public de radio Kossuth. „Ungaria este deschisă la negocieri cu România pe această temă”, a mai spus Zsolt Nemeth. El a repetat însă poziţia Ministerului ungar de Externe, potrivit căreia România este cea care trebuie să rezolve situaţia. Secretarul de stat al MAE ungar, Nemeth Zsolt, alături de vicepremierul maghiar Semjen Zsolt, este unul dintre susţinătorii înfocaţi ai autonomiei Ţinutului Secuiesc. Tot în vara lui 2012, Nemeth Zsolt a declarat că Ungaria susţine dezideratul comunităţii maghiare pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. „Pentru minorităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei este un lucru benefic ceea ce ele îşi definesc ca un lucru benefic şi care este în concordanţă cu reglementările internaţionale în vigoare. Noi nu dorim să spunem de la noi ceea ce este bun şi ce este bine pentru aceste comunităţi, dar susţinem toate aceste obiective pe care singure şi le definesc”, a spus diplomatul ungar.
Nu sunt acceptate „obrăzniciile”
Reacţia oficialilor români nu a întârziat să apară. Premierul Victor Ponta a cerut ministrului de Externe să adopte o atitudine fermă şi să transmită că România nu acceptă de la nimeni din străinătate “obrăznicii” şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor. “Vă rog, domnule ministru de Externe, înainte să plecaţi la Bruxelles, să daţi un răspuns – nu dumneavoastră, ministerul – un răspuns foarte ferm şi foarte clar că nu acceptăm nici un fel de – eu nu vreau să folosesc un termen nediplomatic, aş fi spus în mod normal <<obrăznicii>> – dar nu acceptăm nici un fel de lecţii de la nimeni de cum se aplică în România legile, inclusiv cele privind funcţionarea autorităţilor locale. Cred că avem cele mai înalte standarde din Europa de reprezentare a minorităţilor, de autonomie a structurilor locale. Cred că, dacă cineva vrea să-şi facă campanie electorală în România, vreau să aveţi o atitudine foarte fermă, fără să ne lăsăm prinşi în capcane pe această temă, dar nu cred că cineva ne poate spune ce steaguri afişăm pe aici şi cum să afişăm steagurile. O să-l rog şi pe domnul ministru de Interne, prefecţii, toate autorităţile statului să-şi facă datoria conform legii. Nu vreau să cădem în capcana de a fi provocaţi, dar nici nu vreau să pară că cineva ne dă lecţii de peste frontieră”, a spus Victor Ponta, în şedinţa de guvern de miercuri. O reacţie extrem de apreciată dar şi foarte bine calculată.
Autorităţile de la Budapest,a aşteptate să analizeze „la rece” situaţia
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu, a reacţionat la declaraţiile omologului său, Zsolt Nemeth despre care a spus că sunt inacceptabile şi contravin spiritului de bună-vecinătate şi Parteneriatului Strategic dintre România şi Ungaria. Aurescu a mai spus că ambasadorul ungar va fi convocat de urgenţă la MAE. Tot din zona Ministerului de Externe a venit miercuri seara, o reacţie şi din partea ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, care l-a criticat dur pe ambasadorul ungar la Bucureşti, Oszkar Fuzes, pentru sprijinul exprimat de acesta faţă de autonomia Ţinutului Secuiesc, afirmând că dacă nu se va întoarce în limitele mandatului, partea română va lua măsuri pentru încetarea acestuia. Ieri, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi-a continuat ideea şi a precizat pentru Agerpres că aşteaptă ca autorităţile de la Budapesta să analizeze “la rece” situaţia şi să transmită instrucţiuni clare ambasadorului ungar la Bucureşti “să se reîntoarcă în limitele mandatului său”, încălcate prin declaraţiile făcute, şi să manifeste reţinere. “Aşteptarea mea şi a Ministerului Afacerilor Externe faţă de autorităţile de la Budapesta este ca acestea, în baza unei perioade de reflecţie să transmită instrucţiuni clare ambasadorului ungar la Bucureşti să se reîntoarcă în limitele mandatului său şi să manifeste reţinere în conduită şi în declaraţiile sale publice. Există nişte reguli diplomatice internaţionale care trebuie respectate. Reglementările internaţionale în materie diplomatică nu includ transformarea unui ambasador acreditat într-o altă ţară într-un „star de televiziune”. Ambasadorul ungar la Bucureşti şi-a depăşit mandatul pe care îl are orice ambasador străin acreditat într-o capitală. Declaraţiile prin care ambasadorul ungar ne trasează sarcini referitoare la modul în care România să îşi modifice Constituţia, cum să transformăm România în stat multinaţional şi cum să sprijinim toate formele de autonomie, pentru maghiari, în România, sunt declaraţii inacceptabile şi încalcă principiul bunei vecinătăţi şi pe cel al parteneriatului dintre statele noastre…”, a subliniat Titus Corlăţean.
Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe :
„Trebuie să adoptăm o poziţie clară, menţinând direcţia constantă pe relaţia bilaterală cu Ungaria”
“Am transmis încă de aseară instrucţiuni ambasadorului român la Budapesta pentru a efectua un demers astăzi ( n.r ieri) la MAE ungar, pentru clarificarea rapidă a situaţiei, inclusiv pentru a clarifica dacă Budapesta confirmă dorinţa de a continua să punem în prim plan Parteneriatul strategic dintre statele noastre, un parteneriat care include interese şi politice, şi economice, referitoare la bugetul european care se va discuta astăzi ( n.r ieri) la Bruxelles, precum şi domeniul securităţii energetice, şi desigur investiţii în infrastructura. Dacă va fi nevoie, sunt dispus la o discuţie directă cu omologul ungar, Janos Martonyi. Este firesc, ca un guvern responsabil, să adoptăm o poziţie clară, menţinând direcţia constantă pe relaţia bilaterală cu Ungaria, de a privilegia promovarea Parteneriatului strategic româno-ungar, iar acolo unde este cazul să clarificăm şi să rezolvăm problemele exclusiv pe canalele clasice, diplomatice, bilaterale. Aşteptăm un raspuns de la partenerii noştri ungari, inclusiv referitor la respectarea mandatului de către ambasadorul ungar la Bucureşti, şi îmi exprim speranţa că înţelepciunea va prevala”
Preşedintele României Traian Băsescu, despre afirmaţiile ambasadorului ungar:
„Când va avea o reacţie preşedintele Ungariei, voi avea şi eu”
Preşedintele Traian Băsescu a declarat referitor la afirmaţiile ambasadorului ungar privind modificarea Constituţiei României că va avea “o reacţie potrivită” atunci când şi preşedintele Ungariei va avea una, precizând că sunt alte instituţii care “gestionează viaţa de zi cu zi a ambasadorilor”. Întrebat cum comentează afirmaţiile ambasadorului ungar Oszkar Fuzes privind modificarea Constituţiei României, Băsescu a răspuns: “La nivelul acesta, punctele de vedere se exprimă de MAE la nivel de secretari de stat. Când va avea o reacţie preşedintele Ungariei, voi avea şi eu o reacţie potrivită. Nu puteţi face din preşedinte un politician care răspunde unui ambasador. Sunt alte instituţii care gestionează viaţa de zi cu zi a ambasadorilor din România”. Preşedintele a făcut această declaraţie pe Aeroportul “Henri Coandă” înainte de a pleca la Bruxelles pentru Consiliul European.
