Dana Gârbovan, preşedinte UNJR: Independența justiției se respectă, nu se negociază

0
75
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Dana Gârbovan explică faptul că „independența justiției” reprezintă „ o valoare constituțională, nu subiect al protocoalelor, acordurilor sau parteneriatelor politice!”. În același timp, independența justiției se respectă, nu se negociază.
„Independenta justitiei este o valoare constitutionala, nu subiect al protocoalelor, acordurilor sau parteneriatelor politice!
Propunerea Presedintelui Klaus Iohannis de a include problema justitiei intr-un „acord/pact national”, pe care sa il semneze toate partidele, este pur si simplu demagogie si folosirea – pentru a cata oara? – a subiectului justitiei in scop electoral si populist.
Independenta justitiei se respecta de catre toate institutiile, de catre toate partidele politice si de catre fiecare cetatean, nu se negociaza la masa verde intre partidele politice! Romania a mai trecut prin experimente similare, in ani electorali, si efectul a fost mereu nociv pentru justitie.
Garantarea independentei justitiei revine numai si numai Consiliului Superior al Magistraturii.
Apararea independentei justitiei ca si valoare constitutionala revine Curtii Constitutionale.
Aceasta este arhitectura statului de drept din Romania si competentele fiecaruia trebuie respectate.
In rest, despre apararea justitiei prin discursuri politice si prin pacte pe justitie si de coabitare, istoria recenta a Romaniei ne-a aratat deja pericolele grave pe temen lung ale acestora pentru institutiile din justitiei si credibilitatea lor”, a scris Dana Gârbovan pe pagina sa de Facebook.
Președinta UNJR face apel la istoria recentă, arătând ce s-a întâmplat după ce s-a materializat ideea unui pact pe justiție în campania electorală din 2009.
Sa ne reamintim aceasta istorie recenta. Ulterior, in 12.12.2012, Presedintele Basescu si Premierul Ponta semnau celebrul „pact de coabitare”, prin care, printre altele, se refereau la independenta justitiei si suprematia legii.
Semnatarii pactului isi asumau consolidarea independentei justitiei in raport cu influenta politica, respectarea prevederilor Constitutiei la emiterea ordonanatelor de urgenta si punerea in aplicare a deciziilor Curtii Constitutionale, asigurarea functionalitatii institutiilor afectate si identificarea de garantii pentru pastrarea atributiilor institutiilor statului de drept, numirea in functia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucura de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare si introducerea unui proces transparent de numire la varful parchetului. Ce a urmat pactului a fost exact opusul celor enuntate in acel pact:
– numirea procurorilor de rang inalt s-a facut prin troc politic;
– s-au constituit echipele mixte procurori-ofiteri SRI si creat planuri comune de actiune;
– Guvernul a continuat adoptarea OUG-urilor, inclusiv in domeniul justitiei;
– au fost deschise mii de dosare penale vizand judecatori si procurori, inclusiv deschise din oficiu sau pentru solutiile pronuntate;
– CSM, Inspectia Judiciara si Inalta Curte de Casatie si Justitie au semnat la randul lor protocoale cu SRI.
Pactul respectiv a fost pur si simplu folosit politic, prezentat ca trofeu si la aceea vreme ambasadelor si reprezentantilor Uniunii Europene care, cu totii, au aplaudat „progresele” facute cu pretul prejudicierii independentei justitiei, prin intruziunea SRI-ui in actul de justitie, si a incalcarii drepturilor omului si normelor democratice intr-un stat pretins de drept.
Pactul nu a avut o viata lunga, el fiind denuntat de premierul Ponta, pe motiv ca presedintele Basescu ar fi afirmat ca l-a “pacalit” cand l-a convins sa semneze pactul”, mai scrie Gârbovan.
Judecătoarea arată că justiția nu mai trebuie folosită ca armă politică și, ca atare, trebuie să fie scoasă din trocurile politice.
Ca atare, problemele recurente ale justitiei nu doar ca nu s-au rezolvat prin acel pact dintre Basescu si Ponta, ci, mai grav, justitia a fost tarata in certuri si lupte dintre adversari politici, intr-o zona care ar trebui sa ii fie complet straina. Mai mult, vechilor probleme cu care se confrunta justitia li s-au adaugat altele noi, de o gravitate fara precedent.
Lectia e simpla: justitia trebuie scoasa din absolut toate jocurile si trocurile politice, nu mai trebuie folosita ca arma electorala si fiecare institutie trebuie DOAR sa isi respecte atributiile si obligatiile ce ii revin dupa Constitutie si lege”.
În finalul postării sale, președinta UNJR îi transmite lui Iohannis că dacă dorește într-adevăr o justiție independentă atunci nu are de realizat un pact, ci de urmat câțiva pași simpli.
Daca Presedintele Klaus Iohannis doreste intr-adevar o justitie independenta, asa cum pretinde, atunci trebuie sa:
  1. Publice hotararea CSAT 17/2005, care a creat fundamentul pentru ingerinta serviciilor de informatii in justitie;
  2. Declasifice si publice orice alte hotarari CSAT care au vizat sau afectat justitia.
Aceste doua lucruri pot fi facute de Presedintele Iohannis fara sa fie necesar un pact.
Guvernul trebuie pur si simplu sa nu mai adopte ordonante de urgenta decat cu respectarea stricta a Constitutiei.
Ministerul Justitiei este dator sa publice rapoartele privind arhiva SIPA, un episod intunecat din istoria recenta a justitiei.
CSAT trebuie sa faca verificari efective privind legaturile judecatorilor si procurorilor cu serviciile de informatii si sa faca publice rezultatele acestora.
O justitie independenta poate exista doar in conditiile in care politicienii abandoneaza dorinta de a prelua tutela asupra justitiei si doar daca fiecare institutiei isi respecta pur si simplu atributiile si competentele legale si constitutionale”, scrie Dana Gârbovan.