Alegerile locale bat la uşă, cum se spune. Mandatul actualilor aleşi locali se încheie, aşadar, şi un bilanţ nu este deloc lipsit de rostul său. Într-un asemenea context, şi bilanţul preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, merită pus “sub lupă”, din perspectiva unei noi candidaturi. Chiar dacă de-a lungul celor patru ani de mandat nu credem că au existat demersuri administrative neluate în seamă de presa locală, o retrospectivă, dar şi o cunoaştere a viitoarelor situaţii privind dezvoltarea acestui judeţ merită cunoscute. Ion Prioteasa este primul preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj ales prin vot direct de electorat. Cunoscut ca un om politic discret, “a ieşit în faţă”, mai degrabă, prin ceea ce a făcut decât prin ceea ce a spus, reuşind să coordoneze proiecte majore pentru judeţul Dolj.
“În 2008, conducerea partidului nu mi-a dat foarte multe şanse”
– Domnule Ion Prioteasa, faceţi parte din categoria preşedinţilor de Consilii Judeţene care “au dat piept” cu votul uninominal. Ce v-a făcut să intraţi în această competiţie, în anul 2008, în condiţiile în care principalul dumneavoastră contracandidat era un politician titrat, cu experienţă?
– Am salutat votul uninominal şi am fost unul dintre preşedinţii de Consilii Judeţene care au cerut imperios acest lucru. Am considerat că era cea mai bună ocazie ca un ales local să fie recomandat de votul public, aşa cum era primarul. În cazul meu era vorba de un judeţ şi era normal ca populaţia să se pronunţe asupra acestei alegeri, în felul acesta funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean devenea cea mai importantă din judeţ, aleasă uninominal. În acest fel nimeni nu mai putea contesta autoritatea preşedintelui Consiliului Judeţean. Vorbind din alt punct de vedere, eram preşedintele organizaţie judeţene a PSD, care trebuie să îşi asume cele mai grele sarcini, pentru că această funcţie are şi momente plăcute, dar presupune şi foarte multe sarcini. Atunci când am candidat pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Dolj, am ştiut în ce mă bag, am ştiut că este o luptă fără precedent la nivelul judeţului Dolj. Nu aveam nici un fel de certitudini, aveam numai faptele care mă recomandau după un mandat de patru ani şi o lecţie învăţată cu care mă puteam lăuda, pe care alţii abia o desluşeau. În 2008, conducerea partidului nu mi-a dat foarte multe şanse, eram trecut în categoria “şi alţii”. Deşi au încercat să mă promoveze într-o serie de emisiuni televizate la nivel naţional, am refuzat să mă duc şi bine am făcut. Eu am încercat să conserv ceea ce am câştigat într-o perioadă de timp, din acest motiv surpriza a fost enormă în momentul în care am câştigat. Îmi amintesc că Miron Mitrea, cel care era şef de campanie la nivel naţional, mi-a spus: „Dacă vine cineva şi vă spune că v-a împins de la spate, că a pus umărul şi aţi câştigat împreună mandatul acesta, să nu-l credeţi niciodată. Pentru că niciunul dintre cei de aici nu v-a dat vreo şansă. Aţi câştigat pe meritele dumneavoastră şi ale echipei din judeţ”. Pot spune că din acest punct de vedere am fost mai respectat de ceilalţi.
– Victoria din alegerile locale din anul 2008 v-a consolidat poziţia în partid?
– Da. Am fost ales vicepreşedinte al partidului, o funcţie pe care nu o mai deţinuse vreodată o organizaţie de Dolj, deşi este una dintre cele mai mari din ţară, cu foarte multe voturi în spate şi cu foarte mulţi parlamentari. Nici în materie de miniştri nu am stat bine nici în momentele noastre cele mai bune. La Bucureşti nu ne-au răsfăţat cu funcţii foarte înalte, din acest motiv eu nu pierd nici un prilej să le amintesc acest lucru.
“Ne-am dorit foarte mult un prim-ministru oltean”
– După o perioadă mare de stat în opoziţie, PSD a venit la guvernare. Care sunt aşteptările dumneavoastră de la Guvernul Ponta?
– În ultimii ani, fostul Guvern a şters judeţul Dolj de pe harta alocărilor de fonduri. Ne-am dorit foarte mult un prim-ministru oltean şi sper ca Victor Ponta, care este oltean şi este legat de Regiunea Oltenia să facă ceea ce nu ne-a plăcut la Emil Boc, care a dus investiţiile numai la Cluj. Să ne mai înjure şi pe noi cei din ţară şi să spună că primul-ministru aduce investiţii numai în Oltenia. După următorul mandat, să putem să ieşim şi noi în faţă şi să prezentăm firme mari care vin să investească, iar noi să nu ştim cum să mai facem faţă ofertelor. Suntem pregătiţi să le aducem utilităţile la uşă, să facem parcuri industriale, pentru că teren avem destul lângă Aeroport. Am trimis scrisori către toate marile firme. Eu sunt optimist de fel. Chiar dacă am prins şi această perioadă de criză, am demonstrat că şi în astfel de perioade se pot naşte lucruri deosebite.
“Am gestionat banii noştri aşa de bine încât nu ne-am împrumutat la bancă”
– Care a fost cea mai mare provocare din mandatul 2008-2012?
– Pot spune că cea mai mare provocare a fost absorbţia fondurilor europene. Ne-a fost teamă că la un moment dat trec pe lângă noi o mulţime de bani şi că noi nu vom fi în stare să îi luăm. Regulile Uniunii Europene sunt foarte stricte şi există foarte multe încorsetări. Dacă vrei să iei bani şi nu ai parcurs toţi paşii, îţi iei adio. Noi am făcut un lucru absolut gospodăresc, mişcări ale căror efecte s-au văzut în timp. Fondurile europene au fost gestionate într-un mod extraordinar de Direcţia de Afaceri Externe, dar alături de ei au fost şi ceilalţi oameni din Consiliul Judeţean. Au fost foarte mulţi oameni care şi-au dat mâna pentru a întocmi cum trebuie aceste proiecte. Ca să depunem un proiect pentru un drum, trebuie pregătit cu luni de zile înainte: cadastrare, înregistrare, studiu de fezabilitate, proiect tehnic etc. Pentru toate acestea trebuie ţinute licitaţii. Am trimis oameni la Bruxelles care să înveţe cum se întocmesc proiecte. Apoi ne-am specializat noi şi am început să ne gândim la acest judeţ ca la propria noastră familie şi să proiectăm lucrurile pe o perioadă mai mare de timp. În momentul în care au început să curgă proiectele, ne-am trezit că trebuie să venim cu partea de cofinanţare şi am început să intrăm în panică. Unul dintre cele mai frumoase lucruri care ni s-a întâmplat a fost că la peste 300 de milioane de euro pe care le-am obţinut de la UE, am gestionat banii noştri aşa de bine încât nu ne-am împrumutat la bancă. În mandatul viitor nu ne dorim să venim cu proiecte extraordinare cu bani mai mulţi decât am luat acum. Dacă vom reuşi să atragem încă 300-400 de milioane de euro în judeţ, vom aduce judeţul Dolj cu 20-25 de ani mai în faţă. Sigur, dacă se poate şi mai bine o vom face.
– Având în vedere că bugetul alocat judeţului Dolj a scăzut în fiecare an, aţi privit atragerea fondurilor europene ca fiind singura soluţie, colacul de salvare?
– Slavă Domnul că am putut să facem ceva ce nici nu ne imaginam. În patru ani de zile am atras fonduri europene de aproximativ 380 de milioane de euro. De obicei investeam circa 10 milioane de euro şi era un lucru extraordinar, iar acum am venit dintr-o dată cu această sumă. Am tras judeţul cu 25 de ani mai în faţă. Nu eu, Ion Prioteasa, ci echipa Consiliului Judeţean Dolj care s-a pus pe treabă în slujba cetăţenilor. Am făcut patru drumuri judeţene, care sunt drumuri europene de ţi-e mai mare dragul să mergi pe ele. Ce vrem să facem în mandatul următor? Măcar încă patru drumuri la fel ca acestea. Ne-au mai rămas câteva lucruri de făcut. Sunt câteva comune mai izolate şi în mandatul următor ar trebui să ne pregătim pentru a lua un credit, să terminăm cu drumurile neasfaltate. Atunci când se va încheia mandatul 2012-2016, vom putea spune că avem 1.200 km de drumuri asfaltate, apă curentă şi canalizare în toate cele 111 localităţi. Pot afirma că fondurile europene au fost colacul de salvare al judeţului Dolj şi rămân în continuare.
Masterplanul de apă – cea mai mare realizare
– Dacă absorbţia fondurilor europene a fost cea mai mare provocare, atunci care este cea mai mare realizare?
– Este legată tot de absorbţia fondurilor europene şi vorbim despre Masterplanul de apă, care, din punctul de vedere al sumelor atrase, este al doilea din România – 185 de milioane de euro. Foarte multe localităţi vor beneficia de sume importante. Nu am dorit să folosim acest proiect important pentru judeţul Dolj, ca factor de campanie electorală, pentru că, dacă am fi forţat puţin lucrurile, ne duceam cu câte un excavator, făceam nişte şanţuri şi spuneam că a început proiectul. Dar nu asta ne interesează. Nu există nici un dubiu că acest proiect va fi realizat în întregime şi partea bună este că îl vom extinde, pentru că asta înseamnă de fapt strategia de dezvoltare, şi vom face de aşa manieră încât să legăm localităţile care nu au beneficiat în primă fază de introducerea apei curente.
– Care credeţi că este localitatea care va avea cea mai mare dezvoltare în următorii ani?
– Oraşul Filiaşi va fi localitatea cu cea mai spectaculoasă dezvoltare a mandatului următor, având o sumă importantă alocată în cadrul Masterplanului de apă. Este mai aproape de Craiova, se va aşeza şi viaţa economică, dacă lucrurile merg pe drumul cel bun şi cu Fordul şi fabricile de componente. Chiar vreau să îmi dau mâna cu un primar PSD la Filiaşi şi să facem nişte lucruri importante împreună, fără să promitem marea cu sarea. Mai bine să le facem şi abia apoi să vorbim despre ele. Mă aştept la lucruri destul de interesante în viitor cu privire la dezvoltarea acestui oraş.
– Parteneriatul public-privat reprezintă o altă soluţie de dezvoltare a unor proiecte. Vorbeaţi la începutul acestui an de faptul că sunt companii străine care vor să construiască un spital în Craiova în acest regim. Ce ne puteţi spune despre asta?
– Avem zece hectare de teren la Aeroport, unde va fi un parteneriat public-privat pentru un spital. Dar când noi purtam discuţii în acest sens, în România se închideau spitale. Climatul pentru cei care vor să vină să investească aici nu este deloc încurajator. Sunt oameni care ne întreabă ce motive ar avea să vină la Craiova. Le spunem că avem Aeroportul, că la Ford este o dezvoltare extraordinară şi avem o deschidere extraordinară pentru a le acorda facilităţile necesare. Însă ei ne spun că nu sunt siguri de Casa de Asigurări de Sănătate, care întârzie plăţile şi către spitalele de stat. De aceea noi avem nevoie de planuri pe termen lung. În acest moment în care anumite ţări ies din recesiune, noi trebuie să devenim mai atractivi pentru investitori. Dar trebuie să mai renunţăm la o parte din sutele de taxe. România are cele mai multe taxe din lume. Trebuie stabilit o dată pentru totdeauna cât este impozitarea şi să nu se schimbe taxele de la o zi la alta. În acest fel, posibilii investitori îşi pot face un plan pe termen lung şi vor avea siguranţa că îşi vor putea recupera investiţia şi vor avea şi profit. Nimeni nu va face o investiţie dacă nu ştie că îşi scoate banii.
“În timpul acestei campanii electorale, banii vor veni cu siguranţă dintr-o anumită parte a eşichierului politic”
– Vă aflaţi de 8 ani la conducerea Consiliului Judeţean Dolj, perioadă în care aţi demonstrat că se pot face lucruri importante în judeţul Dolj. Candidaţi pentru un nou mandat. De ce?
– Candidez pentru un nou mandat pentru că, aşa cum spuneam la începutul acestui interviu, sunt liderul organizaţiei şi trebuie să merg mai departe. Însă, atunci când ne întâlnim la sfârşit de săptămână în jurul mesei, familia îmi spune că ar trebui să stăm mai mult timp împreună. Foarte multă lume mă întreabă cum rezist cu un asemenea program. Le spun că am o echipă extraordinară, un grup de tineri care au crescut şi mai au nevoie puţin de prezenţa mea. Pe de altă parte, am proiectat o serie de evenimente care trebuie să se petreacă în anii următori şi îmi doresc să le supraveghez. Am avut o viaţă foarte interesantă şi în ceea ce priveşte reprezentarea judeţului în străinătate, la Bruxelles, în mod special, şi vreau să am această continuitate exact într-un moment în care vine cel mai important program al Uniunii Europene, cu banii cei mai mulţi. E vorba de Strategia pentru Dunăre, unde judeţul Dolj poate să aplice cel mai mult şi ar fi păcat să mă dau la o parte şi să nu aducem aceste sume în judeţ. De asemenea, am început o colaborare cu China, într-un moment în care, nu ştiu de ce, România s-a dat la o parte. Aş vrea să avem posibilitatea ca anul acesta şi anul viitor să începem încet-încet să construim ceva cu sprijinul Chinei, pentru că toate ţările atrag acest mare capital.
– Mai este puţin şi începe campania electorală. Cum credeţi că se va desfăşura?
– Campania de anul acesta va fi una aşa cum nu a mai fost, pentru că, timp de opt ani, a fost o guvernare de o anumită coloratură politică, şi acum, pierzând puterea, va încerca să facă tot ce se poate să rămână în continuare pe baricade. Fiind vorba de alegerile locale, va vrea să îşi conserve măcar ce a avut. Încercând să-şi păstreze primarii, pe de-o parte, şi directorii de deconcentrate, pe de altă parte. Aceştia din urmă vor face tot posibilul să rămână, mai ales că lucrurile pe care le-au făcut nu au fost tocmai în litera legii. Aşa cum spune românul, trebuie să-i asculţi pe toţi, dar din minţi să nu-ţi ieşi, să respecţi legea şi să ştii întotdeauna că există viaţă şi după ce se termină cu funcţiile. Nu rămâi director pentru totdeauna, iar legea trebuie respectată în orice condiţii. În momentul în care vom şti să facem lucrurile astea, înseamnă că România s-a aşezat. M-am bucurat atunci când i-am auzit pe Victor Ponta şi pe Crin Antonescu că ar trebui să terminăm cu oamenii pe care îi punem în fruntea instituţiilor deconcentrate, care nu au condus niciodată un colectiv şi nu au făcut o condică. În timpul acestei campanii electorale, banii vor veni cu siguranţă dintr-o anumită parte a eşichierului politic şi lumea, care este extrem de săracă, va lua plasele. Nu poţi să le spui oamenilor să nu ia, dar să ştie că aceste lucruri nu sunt gratis, ci tot din banii lor. În momentul în care intră la vot trebuie să o facă cu inima deschisă.
ALINA DRĂGHICI şi MARIN TURCITU
