Infecţiile din spitale au îmbolnăvit 119 doljeni

0
297

Nu mai puţin de 119 pacienţi ai unităţilor sanitare doljene s-au ales anul trecut cu infecţii căpătate chiar în timp ce primeau tratament în spital. Rata infecţiilor intraspitaliceşti sau nosocomiale, aşa cum le denumesc specialiştii, rămâne însă una destul de mică în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în alte state europene, cu sisteme sanitare mult mai bine puse la punct. Diferenţa nu se datorează nicidecum unei soluţii-minune brevetate de sistemul de sănătate românesc, ci unei raportări deficitare a acestora cazuri. 

Sistemul sanitar românesc arată în continuare mult mai bine în statistici decât în realitate. Deşi majoritatea unităţilor medicale sunt la ani-lumină de standardele oferite în spitalele din alte ţări europene, raportările arată cu totul altfel. Aşa se face că, potrivit datelor oficiale, spitalele româneşti au un număr de infecţii nosocomiale – căpătate de bolnavi pe parcursul internării în spital – mult mai mic chiar şi decât cele din Suedia. Dincolo însă de înşiruirea de procente, realitatea este cu totul alta şi o simt pe propria piele cei care sunt nevoiţi să treacă pragul unităţilor sanitare.

În judeţul Dolj, conform datelor oferite de reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică, incidenţa infecţiilor nosocomiale depistate în sistemul rutină – număr de cazuri de infecţii nosocomiale la 100 externaţi – este de 5%. Cele mai multe infecţii nosocomiale s-au înregistrat în secţiile de pediatrie, chirurgie, nou-născuţi, Anestezie Terapie Intensivă, neurologie şi obstetrică. În privinţa tipurilor de infecţie depistate, mai des întâlnite au fost cele în plagă chirurgicală, infecţiile de tract digestiv, septicemie sau infecţiile respiratorii.

Pierderi financiare, dar şi de vieţi omeneşti

Deşi infecţiile intraspitaliceşti sunt încă o problemă pentru toate sistemele de sănătate din lume, fenomenul este minimalizat în ţara noastră. Pe plan mondial numărul afecţiunilor căpătate de pacienţi în spitale este încă unul foarte mare. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, media este de aproximativ 9-10% din numărul total de pacienţi internaţi.

În întreaga lume, câteva milioane de pacienţi sunt afectaţi anual de infecţiile nosocomiale, responsabile pentru decese şi pierderi financiare semnificative ale sistemelor de sănătate. În momentul de faţă, la fiecare 100 de pacienţi spitalizaţi la un moment dat, şapte în ţările dezvoltate şi zece în ţările în curs de dezvoltare vor dobândi cel puţin o infecţie nosocomială. În timp ce infecţiile tractului urinar sunt mai fecvente în ţările dezvoltate, infecţiile chirurgicale sunt de nouă ori mai numeroase în ţările în curs de dezvoltare afectând aproape două treimi dintre pacienţii operaţi.

În Europa, mai mult de patru milioane de pacienţi sunt afectaţi în fiecare an de aproximativ 4,5 milioane infecţii nosocomiale care cauzează 16 milioane extra-zile de spitalizare, 37.000 de decese, precum şi costuri de aproximativ 7 miliarde de euro pe an.

Gesturile elementare de igienă pot preveni infecţiile

Surprinzător, multe dintre măsurile de prevenire şi control ale infecţiilor nosocomiale sunt simple, necostisitoare şi eficiente, dar responsabilitatea revine, în mare parte, şi personalului sanitar implicat. Pacienţii, dar şi deprinderile populaţiei generale privind igiena mâinilor joacă, la rândul lor, un rol important în prevenirea infecţiilor nosocomiale.

„Un studiu pe 900 de persoane publicat în prestigioasa revistă medicală Lancet, în 2005, a relevat potenţialul deosebit al unui gest elementar de igienă precum spălarea corectă cu apă şi săpun a mâinilor: scăderea cu 50% a numărului cazurilor de pneumonie şi diaree şi cu 34% a infecţiilor cutanate. De aceea, unul din obiective este stimularea capacităţii unor unităţi sanitare din judeţul nostru în parcurgerea primelor etape ale parcursului recomandat de OMS pentru accederea în reţeaua internaţională a centrelor de excelenţă privind igiena mâinii. Sunt gesturi simple, dar de mare responsabilitate, de care depind sănătatea şi chiar viaţa”, a declarat dr. Narcisa Dinică, consilier superior în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.