Întreaga dispută, la condiţiile de încetare a războiului din Ucraina, este redusă la cele 20%-25% din teritoriul Doneţk, pe care Ucraina încă îl mai controlează. Kievul solicită încetarea războiului, soldat zilnic cu morţi şi răniţi, atacuri necruţătoare în sistemul critic energetic, şi tot ce mai ştim. Kremlinul, la rândul său, condiţionează totul de o decizie pe care autorităţile ucrainiene o cunosc bine, adică retragerea trupelor din Donbas. La o întâlnire cu şefii unor agenţii de presă, deunăzi, Vladimir Putin a reiterat acest lucru. Doar pentru a cuceri Kramatorskul şi Slovianskul ruşii continuă războiul, în nădejdea mărturisită că vor cuceri şi această centură de fortăreţe, care izolează estul Ucrainei. Dintr-o perspectivă pur militară ocuparea de către Rusia a părţii rămase în regiunea Doneţk nu va oferi nici un avantaj semnificativ ruşilor şi nici nu va reprezenta vreo ameninţare pentru Ucraina, deoarece rutele logistice cheie nu vor fi blocate, iar armata rusă nu se va apropia de oraşele mari, ci va fi ţinută înapoi de zona fortificată menţionată. Care este atunci rostul luptelor în regiunea Doneţk? În primul rând e o chestiune de interpretare, vizat fiind câştigătorul războiului. Chiar şi oprirea războiului, de-a lungul liniei frontului, ar constitui o victorie militară a Rusiei, care are deja controlul asupra 20%-25% din teritoriul ucrainian. Guvernul de la Kiev solicită armistiţiu, dar de fapt, obiectivele reale ale Kievului şi Moscovei, în acest război sunt altele, mult mai ample decât controlul integral asupra regiunii Doneţk. Kievul şi partenerii occidentali încearcă să provoace o înfrângere strategică Rusiei sau cel mult să tragă de timp şi să epuizeze trupele ruseşti, în timp ce Europa se reînarmează. La rândul său, Rusia doreşte să remodeleze complet statalitatea ucrainiană. A şi făcut unele referiri, în acest sens. Disputa asupra soartei a 20%-25% din regiunea Doneţk nu face decât să sublinieze nebunia a ceea ce se întâmplă. Kiyv Independent, chiar în numărul său de astăzi, menţionează faptul că ginerele şefului forţelor aerospaţiale ruse, general Olexandr Chaiko, a fost ucis în explozia de la restaurantul Balzi Rossi, din Moscova pe 1 august. Explozia a ucis 5 persoane şi a rănit 21. Maria, fiica generalului Chaiko, soţia lui Peredriy, ar fi fost grav rănită. Totul s-a întâmplat în urma unui act de terorism, pe care Kiyv Independent nu-l etichetează aşa, dar îl menţionează. A expirat şi termenul oficial pentru operaţiunea de influenţă de 40 de zile, soldată cu pierderi pentru Ucraina (potrivit presei ruse) printre care Kostiantinivko şi câteva orăşele mai mici. Scopul planului menţionat, elaborat de SBU şi o unitate de forţe speciale Alpha, era acela de a exercita o presiune economică şi militară şi de sancţiuni maximă asupra Rusiei. N-a reuşit în măsura dorită, şi dacă ceva este de urmărit este ceea ce se întâmplă pe canale diplomatice, nu uşor de decriptat.
