Iulia Mendel, acum dizidentă, după ce a fost timp de doi ani vocea preşedintelui ucrainian, îl acuză pe acesta, într-un interviu pentru „Le Journal du Dimanche”, că a făcut din conflict fundamentul supravieţuirii sale politice. Se poate admite că tot ceea ce o fidelă fostă colaboratoare spune nu este altceva decât expresia unor resentimente, ale unei persoane care a stat prost cu şira spinării, deloc indiferentă, acum, la efectul retoric. Succesul se face şi la alţii pe bază de clămpăneală ostilă şi tupeu. Asta în timp ce tensiunile politice, din jurul demiterii ministrului Apărări, Fedorov, continuă şi „Fedoroviţii” al căror nucleu este format din beneficiarii de granturi (din Europa), instituţii media şi politicieni, lansează atacuri informaţionale împotriva cercului apropiat al lui Zelenski. Au fost proferate ameninţări, la adresa lui David Arakhamia, un membru-cheie al echipei prezidenţiale, liderul facţiunii „Slujitorii Poporului” din Rada, ideologul principal şi organizatorul „scoaterii” lui Fedorov din guvern. Grupurile publice, apropiate Bankovei (inima puterii de la Kiev) atacă pe „Fedoroviţi”, acuzându-i de corupţie, susţinând că Fedorov a făcut lobby pentru Konotopsky, un important producător ucrainian de drone, scrie Strana, precum şi pentru proiectele de drone ale lui Eric Schmit, apropiat democraţilor din SUA. Planurile de bază ale grupului de susţinere al lui Fedorov nu includ demisia lui Zelenski „chiar acum”, scopul principal fiind readucerea lui Fedorov la ministerul Apărării, ceea ce coroborat cu numirea lui Drapaty, în funcţia de comandant-şef, ar scoate forţele armate ucrainiene de sub controlul preşedinţiei. Apoi, adoptarea unui pachet de proiecte de lege, avute în vedere, l-ar priva de controlul asupra agenţiilor de aplicare a legii şi a sistemului juridic. Încât Zelenski ar putea rămâne în rolul de „Rege al Angliei”, fără nici o competenţă, în afara reprezentării ţării la nivel internaţional. Ar mai trebui avută în vedere demiterea ambasadorului Ucrainei în SUA, Stefanysina Olha, conform unui decret publicat pe site-ul prezidenţial pe 3 august. Potrivit unei postări pe reţelele de socializare, Stefanysina, fost viceprim-ministru pentru integrare europeană şi euro-atlantică, ministru al Justiţiei, şi-ar fi dat demisia. Mişcarea, pe fondul unei remanieri guvernamentale majore şi a unei rotaţii a ambasadorilor Ucrainei, a surprins, deşi ea semnalează şi o posibilă răcire în relaţiile Donald Trump cu Kievul, în sensul că actualul preşedinte american s-a „saturat” de doleanţele lui Zelenski. De la ambasada ucrainiană la Londra, fostul comandant-şef al forţelor armate, Valeri Zalujni, potrivit portalului european Pravda, prezent la o reuniune a ambasadorilor la Kiev, altă veste rece: aderarea Ucrainei la NATO nu este realistă. Zalujni a menţionat, în schimb, alte posibile alianţe şi blocuri „care încă nu au fost formate”. Referirea viza Forţa Expediţionară Comună (JEF) o alianţă condusă de britanici, formată din 10 state europene. Zalujni este considerat unul din posibilii contracandidaţi ai actualului preşedinte la viitoarele alegeri când vor avea ele loc.
