BNS solicită Guvernului să retragă proiectul de OUG privind digitalizarea raporturilor de muncă și pentru modificarea și completarea unor acte normative

0
114

Blocul Național Sindical solicită Guvernului României să retragă de pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi, proiectul de Ordonanță de Urgență privind digitalizarea raporturilor de muncă și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin care aduce modificări de substanță Codului muncii dar și legislației conexe în domeniul muncii. Totodată facem apel către Ministerul Muncii și Protecției Socială să reia consultările cu partenerii sociali pe textul acestui proiect astfel încât să se evite precarizarea relațiilor de muncă, în special în această perioadă.

Enumerăm mai jos motivele pentru care înaintăm această solicitare.

Acest proiect de ordonanță propune modificarea unui set de acte normative in domeniul relațiilor de munca (Codul muncii, Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă si Legea securității și sănătății în muncă nr.319 din 14 iulie 2006).  În ciuda titlului care face trimitere explicită la digitalizarea raporturilor de muncă textul proiectului de ordonanță afectează o serie de aspecte ale raporturilor de muncă precum telemunca și accidentul de traseu.

Deși BNS a atras atenția asupra unor probleme serioase ridicate de textul proiectului de ordonanță, în perioada de consultare cu partenerii sociali, constatăm că observațiile BNS asupra textului nu au fost luate în considerare nefiind regăsite în textul final.

Atragem încă o dată atenția că modul în care este elaborat și propus spre adoptare acest proiect de ordonanță, pe de o parte include riscuri suplimentare care fragilizează salariatul în raportul de muncă, limitează capacitatea de control a Inspecției muncii favorizând munca la gri sau efectuarea de ore suplimentare neraportate și nu în ultimul rând încalcă în mod direct decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Sumarizând:

  1. Privitor la semnătura electronică:
  • BNS a propus includerea în chiar textul Ordonanței în mod explicit a faptului ca toate costurile legate de semnătura electronică să fie suportate de angajator și nu de angajat. Textul ordonanței a preluat această solicitare dar a reglementat-o doar cu titlu de recomandare pentru angajatori, fiind o simplă posibilitate și nu o obligație.
  • BNS a solicitat ca semnătura electronică să poată fi utilizată exclusiv în cazul documentelor de comunicare între angajator și instituțiile statului sau în cazul actelor bilaterale încheiate între angajat și angajator (contractul de muncă, actul adițional, etc), cu excluderea posibilității de a utiliza semnătura electronică în cazul actelor unilaterale ce țin de relația de muncă (ex: suspendarea unilaterală a contractului de muncă de către angajator, sancționarea salariatului, încetarea unilaterală a contractului de muncă, modificarea unilaterală a contractului, etc). Guvernul a făcut în textul proiectului de ordonanță doar o normă de trimitere către un HG ce va fi publicat în următoarele 45 de zile în care se vor detalia actele în care poate fi folosită semnătura electronică. BNS își menține aceeași recomandare în ce privește textul viitorului HG.

 

  1. Privitor la reglementarea activității în telemuncă:
  • Considerăm că prin eliminarea dispozițiilor explicite cu privire la locul sau locurile de muncă în care telesalariații își pot desfășura activitatea se fragilizează capacitatea de control a Inspecției Muncii în ce privește încălcarea sau abuzurile angajatorilor în respectarea activității în telemuncă. Atragem atenția cu precădere asupra riscului de a se dezvolta fenomenul de muncă la gri și cu precădere de a se efectua ore suplimentare în regim de telemuncă ne-raportate și neplătite, eventual și peste limitele impuse de legislația muncii. Avem informații care arată că acest fenomen deja există și tinde să ia amploare. O astfel de modificare legislativă ar trebui cel puțin dublată de o reglementare care să întărească rolul Inspecției Muncii și să asigure adaptarea instituției la acest tip nou de relație de muncă. Ori, ceea ce constatăm, este ca pașii se fac în sensul slăbirii rolului Inspecției Muncii și nu către întărirea forței de reacție și control a acestei instituții.
  • De asemenea proiectul de ordonanță introduce obligații și sintagme cu caracter mult prea general cum ar fi obligația salariatului de a respecta secretul profesional și de a asigura confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate în timpul muncii la domiciliu. Am atras atenția că o reglementare de această manieră este mult prea largă și evazivă. O astfel de obligație poate impune costuri privind sistemele de siguranță care trebuie să fie suportate de angajator și nu de angajat. De asemenea, am solicitat și nu s-a avut în vedere ca aceste categorii de informații să fie identificate în mod explicit și în scris ca având acest caracter de secret profesional sau caracter confidențial de către angajator.

 

  1. Privitor la accidentul de traseu (deplasarea de la și la locul de muncă:
  • Textul proiectului de ordonanță elimină din Legea securității și sănătății în muncă nr.319 / 2006 accidentul de traseu. O astfel de prevedere contravine hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene care s-a pronunțat explicit în sensul în care accidentul de traseu este un accident de muncă.
  • Modificarea textului de lege înseamnă că accidentul de traseu[1] nu va mai fi considerat accident de muncă, însemnând implicit că înlătură orice responsabilitate a angajatorului în legătură cu deplasarea salariatului în afara locului de muncă. Mai mult înlătură orice răspundere a angajatorului în cazul telemuncii, prin corelație cu modificarea prin care se elimină din conținutul contractului de telemuncă referirea la locul muncii.

Cerem Guvernului să amâne aprobarea acestui proiect de ordonanță, să reia procesul de consultare în vederea soluționării aspectelor mai sus semnalate.

[1] accident de muncă – vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.