Maria Tănase: un nume, un cântec, o lume…

0
125

Craiovenii i-au arătat dintotdeauna Mariei Tănase o deosebită preţuire. Cea mai convingătoare dovadă este organizarea, încă din anul 1969, sub prestigioasa egidă a numelui său, a unui Festival-concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc, a cărui a 23-a ediţie va avea loc în această toamnă. Premergător acestui eveniment, ca şi împlinirii, la 22 iunie a.c., a 52 de ani de la plecarea sa într-o altă lume, Muzeul Olteniei a deschis, ieri, o amplă expoziţie ce-i este dedicată. Fotografii în intimitate ori înfăţişând-o culegând folclor de la lăutari, obiecte şi acte personale, inclusiv paşaportul şi testamentul său, afişe din spectacole, costumul popular în care a cutreierat scenele – toate vorbesc despre viaţa şi activitatea sa artistică. Despre un nume, un cântec şi o lume care au fascinat generaţiile prin frumuseţea şi, totodată, inegalabilul lor… Expoziţia poate fi vizitată gratuit, până la sfârşitul săptămânii, inclusiv în week-end, şi va rămâne deschisă la Casa Băniei (strada „Matei Basarab” nr. 16) până la toamnă.

Din colecţia Muzeului Olteniei de 1.300 de bunuri patrimoniale de o valoare inestimabilă care au aparţinut artistei şi din arhiva Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj au fost selectate pentru expoziţia Maria Tănase în memoria Craiovei” unele dintre cele mai reprezentative obiecte. Majoritatea sunt fotografii în care este surprinsă în intimitate ori împreună cu Maria Lătăreţu, în rolul Maria Paven din piesa istorică „Horia” sau culegând folclor de la lăutarii din Bucureşti. Alături de acestea şi de mai multe portrete realizate de pictorul Mihai Dascălu se regăsesc afişe care anunţau spectacolele sale, diverse materiale promoţionale, medalii, Diploma de Artist Emerit, conferită în 1957, şi o mulţime de acte personale, între care paşaportul şi testamentul.

Un patefon şi câteva discuri, vestitul costum popular purtat în turneele sale artistice, provenit din zona de nord a Olteniei şi datat în anul 1920, un costum de scenă, pălării, un evantai, un şirag din boabe de porumb şi altul din sticlă, scrumiere şi o veche ramă foto îl lasă pe vizitator să descopere, cu surprindere, dar şi cu emoţie, o mică parte din lumea artistei. „Ceea ce publicul va vedea aici este un discurs muzeologic şi narativ care relevă personalitatea marii artiste, prin care Maria Tănase poate fi redescoperită într-un alt fel, nu numai prin frumuseţea sa şi a cântecului său. Vă veţi da seama, văzând această expoziţie, că era o femeie modestă, superbă ca înfăţişare, pătimaşă prin privire sau nostalgică, o femeie care a murit tânără şi poate nedreptăţită. Pentru că veacul a avut totuşi câteva defecte şi Maria Tănase a fost păgubită, din păcate, de o preţuire mai mare”, a afirmat, ieri, la vernisaj, Cornel Bălosu, şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei (Casa Băniei).

În expoziţia mai sunt aduse o statuie a artistei – sculptură în ghips realizată de Florica Hociung, precum şi mai multe mărturii ale organizării la Craiova, încă din anul 1969, a Festivalului-concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Mari Tănase”. Aşa sunt câteva albume cu fotografii din timpul spectacolelor, caiete-program, precum şi mai multe exemplare ale ziarelor apărute cu prilejul festivalului ca supliment al programului de sală, tipărit de Comitetul pentru Cultură şi Artă al Judeţului Dolj (28 mai – 1 iunie 1969, 26-30 mai 1971, 21-27 mai 1973).

«O Maria Tănase poate cum dvs. nu aţi ştiut-o, cum nu aţi cunoscut-o… Şi, iată, un demers fericit de a contura personalitatea sa cu evenimente care în ultima jumătate de secol au fost prezente la Craiova din dorinţa de a ne exprima un omagiu faţă de personalitatea artistei», a menţionat Amelia Etegan, manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, referindu-se la festivalul organizat aici de 46 de ani. «Ne-am străduit să reconstituim o parte a intimităţii marii noastre artiste şi să aducem în atenţia publicului o expoziţie valoroasă. Sperăm ca această iniţiativă să atragă foarte mulţi vizitatori. Atât timp cât avem acest bogat patrimoniu la îndemână, nu vom precupeţi nici un efort să aducem în prim-plan publicului craiovean tot ceea ce avem mai frumos în materie de nestemate culturale», a completat Irinel Cănureci, muzeograf la Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei.