“Panama Papers”, afacerea de corupţie care şochează întreaga lume

0
61

Peste 11 milioane de documente, care dovedesc acţiuni întreprinse de politicieni importanţi, şefi de stat sau oameni bogaţi şi celebri, precum ascunderea averilor, spălarea de bani, evitarea sancţiunilor ori a taxelor, au fost făcute publice în urma unei scurgeri de documente interne ale firmei de avocatură Mossack Fonseca din Panama. Publicaţia germană Süddeutsche Zeitung (SZ) a primit, în urmă cu  mai bine de un an, de la o sursă secretă, documente interne de la firmă de avocatură care vinde companii offshore secrete în întreaga lume, ce permit proprietarilor lor să îşi acopere diferite manevre de afaceri, indiferent de cât sunt acestea de suspecte.

În lunile care au urmat, numărul de documente pe care publicaţia le primea a continuat să crească. În cele din urmă, SZ a obţinut aproximativ 2,6 terabiţi de date, aceasta fiind cea mai mare scurgere de informaţii la care a avut presa acces vreodată. Sursa care a furnizat informaţiile nu a dorit să primească nimic în schimb, în afară de o serie de măsuri de securitate menite să o protejeze.

Documentele furnizate arată cum o industrie globală, formată din bănci cu influenţă, cabinete de avocatură şi companii de control al gestiunii, administrează în secret bunurile celor mai bogaţi şi mai faimoşi oameni, de la politicieni şi oficiali FIFA până la hoţi şi traficanţi de droguri, celebrităţi şi atleţi.

Anchetă jurnalistică internaţională

Publicaţia Süddeutsche Zeitung a decis să analizeze informaţiile alături de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ). În ultimele 12 luni, aproximativ 400 de jurnalişti din peste 100 de instituţii de presă şi 80 de ţări au participat la analizarea acestor documente. Echipele de cercetare au fost formate din jurnalişti care lucrează pentru instituţii media precum BBC (Marea Britanie), Le Monde (Franţa), La Nación (Argentina), NDR şi WDR (Germania), Sonntagszeitung (Elveţia), Falter şi ORF (Austria). Aceştia s-au întâlnit în Washington, Munchen, Lillehammer şi Londra. Cele 11,5 milioane de documente din baza de date a firmei de avocatură includeau e-mailuri, documente în format PDF, fotografii şi fragmente dintr-o bază de date internă a companiei Mossack Fonseca. Documentele acoperă perioada 1970 – primăvara anului 2016.

ICIJ a publicat duminică detalii despre sume de miliarde de dolari provenind din tranzacţii financiare obscure care au fost efectuate prin numeroase conturi offshore.

Şefi de stat pe lista neagră a „Panama Papers”

Publicaţia britanică The Guardian susţine că documentele demonstrează existenţa unei reţele de înţelegeri şi împrumuturi secrete offshore care valorează două miliarde de dolari ce trimit către prieteni apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin.

Printre cei care au recurs la diverse scheme financiare pentru a-şi disimula averile sunt enumeraţi deocamdată şi premierul pakistanez Nawaz Sharif, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi fostul şef al executivului de la Kiev, Pavlo Lazarenko, premierul islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, regele Salman al Arabiei Saudite, preşedintele argentinian Mauricio Macri, fostul premier irakian Ayad Allawi, fostul preşedinte egiptean Hosny Mubarak, fostul lider libanez Muammar Gaddafi sau preşedintele sirian Bashar al-Assad. Sunt evocate şi nume din afara lumii politice, cum ar fi cazul fotbalistului Lionel Messi sau al fostului preşedinte al UEFA, Michel Platini.

Scandalul, pe prima pagină în presa internaţională

Scandalul a ţinut ieri prima pagină a ziarelor din toată lumea. Şefi de stat, sportivi şi miliardari în sistemul offshore mondial, scrie cotidianul francez Le Monde, catalogând scurgerea de informaţii ca fiind de 1.500 de ori mai mare decât în cazul WikiLeaks. E un scandal mondial de evaziune fiscală, scrie şi Le Figaro, precizând că pe lista neagră se află şi şase şefi de stat încă în exerciţiu. Prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin printre cei menţionaţi a atras cel mai mult atenţia presei internaţionale. Cotidianul britanic The Guardian detaliază traseul celor două miliarde de dolari ce par să conducă la Vladimir Putin. The Telegraph precizează că Vladimir Putin nu este citat nominal în documentele care au ajuns în presă, dar apar trei apropiaţi ai săi şi două dintre cele mai mari bănci din Rusia. Cele 11,5 milioane de documente arată cum „cei mai puternici şi bogaţi oameni din lume şi-au ascuns averile”. New York Times şi Washington Post citează Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie, care spune că deţinerea de companii offshore nu este în sine o ilegalitate, însă de multe ori acestea sunt folosite pentru evaziune fiscală sau spălare de bani.

Kremlin: O dezinformare care îl vizează pe Putin

Preşedintele rus, Vladimir Putin, este una din principalele ţinte ale scandalului deşi nu este implicat deloc în acest caz, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, avertizând că este vorba de o campanie contra Rusiei şi de un nou nivel al “putinofobiei”. “Este evident că escrocheriile informaţionale au atins noi niveluri în cadrul putinofobiei, fiind practic imposibil să se vorbească de bine despre Rusia, despre activităţile Rusiei sau despre vreun succes al Rusiei. Se vorbeşte urât, se spun lucruri rele din abundenţă”, a spus Dmitri Peskov. “Publictul-ţintă al acestei campanii este cel din Rusia. Chiar dacă Vladimir Putin nu este menţionat direct în aceste dosare şi chiar dacă sunt menţionaţi liderii altor ţări, pentru noi este clar că obiectivul acestor informaţii este preşedintele Rusiei, mai ales în contextul alegerilor parlamentare şi al scrutinului prezidenţial, de peste doi ani”, a adăugat Peskov.

Premierul Islandei, enervat de întrebările unui jurnalist privind compania sa offshore

Premierul Islandei, Sigmundur David Gunnlaugsson, acuzat că a ascuns, probabil, milioane de dolari în trei mari bănci în timpul crizei financiare din ţara sa, a plecat în timp ce era intervievat privind compania offshore pe care a înfiinţat-o în 2007, spunând că “nu este familiarizat” cu acele lucruri. Jurnalişti care lucrează în cadrul anchetei i-au pus câteva întrebări premierului Islandei despre compania offshore Wintris, pe care probabil a înfiinţat-o în anul 2007 alături de soţia sa şi pe care nu a declarat-o atunci când a devenit premier în 2009. Acesta a vândut probabil jumătatea sa de de companie soţiei sale în 2009, pentru suma de un dolar. “Soţia mea a vândut o parte în compania familiei. A fost pusă în grija unei bănci, iar banca a făcut unele aranjamente, iar această companie a fost rezultatul… Nu ştiu cum funcţionează aceste lucruri, însă totul este declarat în ceea ce priveşte raportul de impozitare de la început (…)” Întrebat ce active are compania, acesta a răspuns că este întrebat lucruri “cu care nu s-a familiarizat”. “Ce active are compania? Ştim că Wintris a deţinut şi deţine creanţe în băncile care au falimentat. V-aţi vândut acţiunile pe care le aveaţi în companie pentru un dolar în 2009 (…)”, a fost întrebat premierul Islandei. “Mă întrebaţi despre lucruri cu care nu m-am familiarizat (…) Nu, nu, nu, mă întrebaţi lucruri fără sens. Mă păcăliţi în cadrul unui interviu sub pretenţii false”, a spus el. “Ceva care nu este suspect este transformat într-un lucru suspect. Ce încercaţi să faceţi aici? Acest lucru este total nepotrivit”, a spus acesta înainte să părăsească locul interviului.

Messi şi Platini, menţionaţi în ancheta „Panama Papers”

Mai multe personalităţi din sport sunt menţionate în documentele “Panama Papers”, inclusiv fostul preşedinte UEFA, Michel Platini, sau fotbalistul argentinian Lionel Messi, câştigătorul Balonului de Aur. Fotbalul este cel mai invocat sport în cadrul anchetei, dar 11 hocheişti din NHL şi cel puţin 5 jucători de golf au folosit companii off-shore pentru a-şi administra finanţele. Michel Platini, suspendat din orice activitate legată de fotbal, după o anchetă amplă a FIFA, ar fi utilizat sistemul off-shore, după ce a fost ales preşedinte al UEFA în 2007. Potrivit L’Equipe, Platini a fost ajutat de către casa de avocatură Mossack Fonseca pentru a administra Balney Enterprises Corp, o companie offshore creată în Panama, la 6 decembrie 2007. Prin intermediul unui comunicat oficial, Michel Platini a precizat: “Locuiesc în Elveţia începând din 2007, iar toate conturile mele, toate investiţiile mele şi conturile bancare sunt cunoscute de către autorităţile elveţiene, nu am nimic altceva de spus. În cazul în care cineva doreşte informatii suplimentare, consultaţi banca mea.”. Întrebat de publicaţia Le Monde, avocatul lui Platini, Thibaut D’Ales, a dat asigurări că nu are cunoştinţă despre existenţa companiei Balney Enterprises Corp. Potrivit anchetei Panama Papers, Lionel Messi ar fi creat o companie off-shore în Panama, Mega Star Enterprises. Numele fotbalistului argentinian apare în arhivele aceleiaşi firme de avocatură menţionată mai sus, Mossack Fonseca, în iunie 2013, la doar o zi după deschiderea procedurilor de urmărire penală pentru evaziune fiscală, pe numele fotbalistului, de către justiţia spaniolă. Totuşi, folosirea companiilor off-shore nu este o practică ilegală. Lionel Messi a anunţat că va acţiona în judecată un ziar din Spania, pentru defăimare, după ce numele său a apărut în investigaţia Panama Papers. Ziarul spaniol El Confidencial a publicat fotografii cu semnăturile lui Lionel Messi şi al tatălui său pe contractul pentru crearea companiei off-shore Mega Star Enterprises. Lionel Messi şi tatăl său, Jorge Horacio Messi, sunt în prezent urmăriţi penal în Spania pentru evaziune fiscală, prejudiciul calculat fiind de peste 4 milioane de euro. Ei au fost acuzaţi de crearea unor companii fictive din Belize şi Uruguay pentru a se sustrage de la plata impozitului pe venit din drepturile de imagine. În cazul în care jucătorul ar fi disculpat, tatăl său riscă să fie condamnat la închisoare. Ambii au negat acuzaţiile şi au dat vina pe un fost consultant financiar. Ulterior, Jorge Messi a făcut o plată voluntară în valoare de 5 milioane de euro, drept corecţie morală pentru inadvertenţele apărute, în august 2013. Compania Mega Star nu a fost menţionată în ancheta justiţiei spaniole.