Grecia: Nici Tsipras, nici Samaras, nici altă forţă politică

1
174

La 29 decembrie 2014, FMI a anunţat suspendarea ajutorului financiar acordat Greciei. Atenţia era deja focalizată pe dezbaterile politice de la Atena, pentru că destinul Greciei – s-a spus – rămâne decis de rezultatul electoral din 25 ianuarie a.c., când sunt programate alegeri legislative anticipate. Bătălia se duce între partidul stângii radicale, Syriza (bine plasat în sondaje), cu al său lider Alexis Tsipras, şi Noua Democraţie, formaţiune condusă de conservatorul Antonis Samaras. Promisiunea lui Tsipras: odată ajuns la putere, liderii europeni vor ceda revendicărilor sale. La rândul său, Antonis Samaras are un pariu invers, contând pe eforturile bugetare în scoaterea Greciei din impas. Mai exact, menţinând reţeta austerităţii exacerbate. FMI şi BCE ţin sub observaţie Grecia de mai multă vreme. Şi după toate aparenţele, nici Tsipras, nici Samaras şi nici altă autoritate politică nu pot salva Grecia. Guvernul german este dispus să lase Grecia să părăsească zona euro, în cazul în care stânga radicală pune în discuţie politica de rigoare bugetară, a afirmat sâmbătă, 3 ianuarie, săptămânalul „Der Spiegel”. De la începutul crizei, în 2009, situaţia Greciei n-a încetat să îngrijoreze. Gestionarea stării de fapt a fost proastă: datoria greacă, în pofida diferitelor planuri de susţinere, se duce acum la 175% din PIB, faţă de 129% în 2009. Politicile drastice de austeritate impuse n-au avut menirea de a ameliora situaţia. Încât capacitatea Greciei de a rambursa datoria, în loc să se îmbunătăţească, s-a deteriorat. În 2015, Grecia trebuie să ramburseze cel puţin 20 miliarde euro. Dar unde găseşte această sumă? Şomajul, chiar scăzut, se datorează emigrării personalului calificat în alte ţări. Numărul locurilor de muncă s-a diminuat cu peste un milion. Deficitul comercial s-a diminuat şi el. Dar aceste cifre, pozitive în aparenţă, ascund faptul că exporturile au fost mai scăzute în 2013 decât în 2007. Competitivitatea Greciei a pierdut teren. Investiţiile au scăzut cu 63%. Creditorii ţării – BCE, FMI şi ţările europene contributoare prin MES (Mecanismul European de Stabilitate) – se întreabă de ce Grecia trebuie să beneficieze de ajutoare suplimentare, refuzate Portugaliei sau Spaniei. Oricum, perspectivele pentru economia greacă rămân sumbre, indiferent de decizia BCE, FMI sau a ţărilor europene. Grecia nu va putea plăti, pentru elementarul motiv că este incapabilă. Tratamentul drastic de austeritate n-a vindecat „bolnavul”.

Comments are closed.