Doar Macron mai încearcă, fără mari rezultate, câte un demers pe lângă Putin!

0
528

Surprinzător de timidă activitatea diplomatică, la nivel european, pentru oprirea războiului devastator din Ucraina. Etichetat drept un paria european, cu liderul de la Kremlin nu mai încearcă nimeni să dialogheze, ci doar să-l izoleze. Excepţia o face Emmanuel Macron, care ieri s-a întreţinut a treia oară, de la 24 februarie a.c., cu omologul său rus, şi păstrează deschis canalul de comunicare, cum a şi recunoscut în discursul televizat de miercuri seara, poate şi în temeiul rezonabilelor relaţii economice ale Parisului cu Moscova, până la invazia din Ucraina, a faptului că Franţa deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dar şi al celui că urmează să-şi anunţe candidatura, până acum prorogată, pentru un nou mandat, la alegerile prezidenţiale de luna viitoare. Din păcate, rezultatul dialogului este unul mai degrabă abstract. Vladimir Putin se află în ipostaza ursului încolţit şi tocmai de aceea rămâne imprevizibil. Simte intenţia de a fi izolat, diabolizat şi finalmente Rusia scindată. Pe teatrele de operaţiuni armata rusă se mişcă încet, înregistrează pierderi, după 8 zile de agresiune militară şi chiar dacă datele statului major al forţelor armate ale Ucrainei (9.000 de morţi, 217 tancuri distruse, 900 blindate scoase din luptă) pot fi privite cu circumspecţie, ele nu pot fi desconsiderate. Ministerul rus al Apărării a anunţat, în premieră, pierderi: 498 morţi şi 1.597 răniţi. Dotată cu rachete P624, trase de sistemul cu lansare multiplă Vilkha-M („Alder”), armata ucrainiană, potrivit publicaţiei Defance Express, efectuează lovituri precise. Informaţia a fost publicată în premieră pe pagina de Facebook de biroul ucrainian de proiectare a tehnicii militare „Luch”. Sistemul Wilkha-M este capabil să lanseze toate cele 12 rachete în doar 45 de secunde şi poate lovi ţintele aflate pe o rază de 130 de kilometri. Se duc lupte grele, în multe zone ale Ucrainei şi la Harkov –oraş ocupat de trupele ruse, oligarhul kievean Arsen Avakov a sosit pentru a coordona un detaşament naţionalist în apărarea localităţii. Zelenski anunţă sosirea a 15.000 de voluntari străini, animaţi să lupte pentru Ucraina. Lupte în curs sunt la Mariopol, în timp ce Hersonul a fost ocupat. Interesant un detaliu: convoiul militar rusesc, care se întinde pe o lungime de 60 de km, şi se îndrepta spre Kiev, n-a mai înaintat semnificativ de câteva zile. Probleme de logistică? De schimbare a tacticii, în temeiul informaţiilor primite de la serviciile de specialitate? Ucraina este în continuare înarmată de ţările UE şi mai nou Germania a decis livrarea a încă 2.700 de rachete antiaeriene de tip Strela, de fabricaţie sovietică, care provin din stocul de arme deţinut de fosta Germanie de Est. Berlinul autorizase sâmbătă livrarea către Kiev a 500 de rachete antiaeriene de tip Stinger, 1.400 de rachete antitanc şi 9 obuziere, toate ajunse în Ucraina. Până nu demult Germania şi Rusia erau bune prietene şi parteneri comerciali, îşi reglau cheltuielile energetice în euro, până când administaţia Biden s-a opus Nord Stream 2, deloc un simplu gazoduct, cât o fereastră deschisă spre viitor. Relaţiile schimbate între Germania şi Rusia constituie un semnal al sfârşitului ordinii mondiale „unipolare”. De reţinut două evenimente cu simbolistica lor încărcată: şedinţa comună a guvernelor polonez şi român de la Varşovia şi vizita preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen la Bucureşti, ambele pe fondul războiului din Ucraina. Ieri, la ora 16.00, lângă Brest-Litovsk, la frontiera polono-ucrainiană, începea o nouă rundă de negocieri între delegaţiile rusă şi ucrainiană, sub semnul pesimismului. Pe teatrele de operaţiuni luptele continuă, cu pierderi de ambele părţi, în timp ce, Joe Biden, clamând un război contra „dictatorului Putin” pe care îl vede mai izolat ca niciodată, afişează fermitate şi recoltează aplauze inclusiv în câmpul republican. Să nu omitem însă că Rusia face parte din alianţa BRIX, alături de Brazilia, India, China şi Africa de Sud, ţări care împreună deţin peste 24% din PIB-ul mondial. Sunt semne tot mai convingătoare însă, că războiul se prelungeşte şi miile de refugiaţi se îndreaptă disperaţi spre Moldova, Ungaria, România, Slovacia şi Polonia, generând emoţii irepresibile, dar şi descumpănire pentru ceea ce trăim.