Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Dolj: O harababură de nedescris, în care stânga nu ştie ce face dreapta

1
90

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare şi al HG nr. 1223/2011 pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţia Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare din toamna anului trecut, ANIF –RA Sucursala Dunăre Olt, care îşi desfăşura activitatea pe raza a cinci judeţe, a devenit Filiala de Îmbunătăţiri Funciare Dolj. Filiale similare au luat fiinţă în toate celelalte patru judeţe limitrofe. Prilej de reorganizare, de partaj al patromoniului, de disponibilizări, mai ales că potrivit Ordonanţei de Urgenţă activitatea fiecărei Filiale judeţene este condusă de un director, supravegheat de un Consiliu, din care fac parte „specialişti recunoscuţi pe plan local în domeniul îmbunătăţirilor funciare” neremuneraţi. Competenţele Filialei Dolj de Îmbunătăţiri Funciare, aşa cum sunt stipulate în HG 1223/14 decembrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţioanre a Agenţia Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare rămân în general aceleaşi şi sunt enumerate la art. 12 din respectivul act normativ. Unele dintre ele au importanţă covârşitoare ca de pildă: „întocmirea şi transmiterea unităţii centrale pentru aprobare a planurilor anuale de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică”; „întocmirea anuală a inventarului de amenajări irigaţii, evidenţierea distinctă a celor funcţionale”; „asigurarea pazei şi protecţiei infrastructiurii de îmbunătăţiri funciare, din cadrul amenajărilor de acest fel pe care le gestionează, exploatează, întreţin şi repară”; „desfăşurarea de acţiuni de prevenire şi protecţie a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare faţă de acţiunea factorilor de risc şi a calamităţilor naţionale, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice”. Într-un asemenea context reorganizarea prin care trece actuala Filială de Îmbunătăţiri Funciare Dolj, nu uşor de înfăptuit, presupune, între alte, o conducere stabilă, profesionistă, aptă de gestionarea operaţiilor de partajare a patrimoniului şi de executarea acţiunilor curente.

Uite directorul, nu  e directorul, ba e… directorul

Începând cu data de 1 iulie 2010 până la 23 decembrie 2011, doamna Veta Păsculescu a deţinut funcţia de director regional la ANIF-RA Sucursala Dunăre Olt. De la sfârşitul anului trecut până în prezent deţine funcţia de director de Filială. O deţine… cu aproximaţie. Prin Decizia 502/31 mai a.c. a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare era înştiinţată că a fost eliberată din funcţia de director, şi încadrată pe postul de Consilier I, la Serviciul Tehnic, Investiţii, Achiziţii, Contracte a Filialei Dolj de Îmbunătăţiri Funciare. Prin Decizia 503/31 mai a.c. a ANIF, Nicolae Ciobanu, şef de Serviciu în cadrul Filialei Dolj de Îmbunătăţiri Funciare, era desemnat să exercite temporar atribuţiile funcţiei de director până la ocuparea prin concurs a acesteia, potrivit procedurii stabilite de lege. Prin Decizia 505/1 iunie 2012 a ANIF, Nicolae Ciobanu era înştiinţat că va exercita atribuţiile de director de Filială, doar pe perioada cât titulara postului se află în concediu medical. Începând cu 1 iulie a.c. deciziile ANIF 502/31 mai a.c. şi 503/31 mai a.c. erau anulate. Între timp Veta Păsculescu s-a reîntors la serviciu fără a avea vreo certitudine că va rămâne multă vreme pe post, chiar în situaţia organizării unui concurs. Postul este vânat de Viorel Ţîrei, fost inspector şef la UA Dolj, şi restructurat în toamnă, lăsând în urma sa un dezastru probat de controalele de dată recentă.

Scandaluri necurmate

Încă de la instalarea pe postul de director regional la ANIF –RA Sucursa Dunăre Olt, Veta Păsculescu s-a văzut confruntată cu fronda angajaţilor cu ştate vechi de serviciu, mai ales că se ştia că beneficiază de tutela directorului general Popa Cornel cu care era colegă de partid. Apoi faptul că deţinuse funcţia de preşedinte la OUAI Dăbuleni, pasată soţului său, n-a avantajat-o, încât  conducerea entităţii care mai cuprindea pe Florin Gorgoneţu, director economic şi Viorel Ţîrei, inspector şef la UA Dolj, s-a trezit blocată financiar, mai degrabă asfixiată de facturile la energia electrică la CEZ Oltenia, prin penalităţile rostogolite. Cât priveşte tandemul Gorgoneţu – Ţîrei, acesta s-a ţinut de trăsnăi: între altele a vândut în 2009 către SC Elveţianul Trading SRL Strehaia la preţ de fier vechi, apoximativ 80 de metri liniari de ţeavă cu diametrul 1200 mm, în cantitate de 32.300 kg fără a se respecta prevederile legale. Nu e singura faptă ilicită. Angajările privilegiate, dar şi schimbarea locurilor de muncă, ignorându-se organigrama, au generat frustrări.

Decontări false… de apă

În anul 2011, Sucursala Dunăre Olt a avut cuprins în programul de investiţii obiectivul „Consolidare dig Duvalmu din incinta Ciuperceni – Desa, judeţul Dolj”. Lucrarea a fost încredinţată de ANIF-RA Bucureşti, în urma evaluării ofertelor depuse, către SC Clif Constanţa şi SC Petro-Construct SRL Zalău cu care s-a încheiat contractul de lucrări nr. 1102009/11.02.2011 pentru suma de 2.913.567,93 lei cu TVA. Din verificarea legalităţii plăţilor, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate la acest obiectiv, a rezultat că s-a plătit în plus suma de 10.239,18 lei, reprezentând contravaloarea apei utilizată pentru stropirea stratului de pământ, încasată necuvenit da la ANIF-RA Bucureşti. Prin caietul de sarcini era prevăzută această lucrare, premergătoare compactării straturilor de pământ cu autocisterna de 5-8 tone. Apa necesară udării a fost luată din Dunăre, care se găseşte la circa 0,5 km de dig. Conform facturilor nr. 453/27 iunie 2011, nr. 440/26 iulie 2011, nr. 449/28 septembrie 2011, 551/29 noiembrie 2011, ANIF –RA Bucureşti a achitat către SC Clif SA Constanţa suma de 8.226,50 lei, reprezentând contravaloarea de 14.984, 86 mc apă utilizată pentru compactarea straturilor de pământ. Pentru cantitatea de apă luată din Dunăre utilizatorul SC Clif SA Constanţa trebuia să solicite la Administraţia Naţionala „Apele Române” abonamentul de utilizare. Ori cu adresa nr. 1592/7 februarie a.c. Administraţia Bazinelor de Apă Jiu menţiona că anul trecut SC Clif SA Constanţa nu a solicitat emiterea unei autorizaţii şi nici nu a achitat contravaloarea apei consumate. Cu alte cuvinte deşi SC Clif SA Constanţa nu a efectuat cheltuieli cu apa consumată, prin situaţiile de lucrări, a încasat de la ANIF –RA Bucureşti, nejustificat suma de 10.239,18 lei.  Inspectorul şef, Viorel Ţîrei, spunea în justificările formulate că „lucrările au fost recepţionate de dirigintele de şantier Iuliu Răţoi” şi că s-a plătit preţul din oferta oficială.

„Împroprietăriri” de tip nou

În perioada 1 octombrie 2010-31 noiembrie 2011 ANIF Sucursala Dunăre Olt a înregistrat ieşiri de mijloace fixe către organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii sau federaţii cu acelaşi profil, în valoare de 68.428.982,50 lei, din care în anul 2010 – 1.090.075,55 lei, iar anul trecut – 67.172.121,43 lei. Diminuarea patrimoniului, pe baza unor protocoale încheiate pe o perioadă de 49 de ani (Federaţia de organizaţii a utilizatorilor de apă pentru irigaţii Calafat-Băileşti şi, respectiv Cetate – Galicea Mare), s-a făcut prin încălcarea legislaţiei în vigoare, respectiv Legea 213/1998 actualizată privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Mai exact trecerea din domeniul public în domeniul privat se face printr-o hotărâre a Guvernului. Ori chiar dacă se legitima aşa ceva trebuiau parcurse etapele prevăzute de lege.

Diguri consolidate, diguri nerecepţionate

La obiectivul de investiţii „Consolidare dig de compartimentare a incintelor îndiguite Bechet- Dăbuleni şi Dăbuleni-Potelu Corabia”, din analiza situaţiilor de lucrări înregistrate în evidenţa contabilă reiese faptul că o pondere importantă au deţinut-o „anrocamentele piatră brută” şi transportul rutie al materialelor efectuat de SC Petro-Construct SRL Zalău. În privinţa documentelor privind justificarea transportului cuprins în situaţiile de lucrări au fost prezentate centralizatoare pentru livrarea de marfă pe ruta Bechet – Dăbuleni şi Dăbuleni – Potelu Corabia, rezultând că întreaga cantitate de piatră brută a fost adusă cu patru mijloace de transport. Care au efectuat fiecare câte două curse pe zi, a câte 400 km dus – întors, ceea ce înseamnă că fiecare mijloc de transport a efectuat 800 km pe zi. Ori efectuarea a două curse (parcurgerea a celor 800 km pe zi, inclusiv operaţiunile de încărcare – descărcare a mărfii) nu puteau fi realizate în cele 10 ore de muncă dintr-o zi.  Clarificarea realităţii livrărilor şi transportului de piatră pentru consolidarea digului în incintele îndiguite Bechet – Dăbuleni şi Dăbuleni – Potelu a rămas în coadă de peşte cum se spune. Ca să nu mai vorbim de recepţia lucrprilor. Şi e vorba de diguri!

Staţie de pompare care nu pompează

În anul 2011, pentru executarea obiectivului de investiţii „Reabilitarea staţie de pompare SPA 1 Nedeia-Unitate Plutitoare nr. 1 din cadrul Amenajării Nedeia-Măceşu judeţul Dolj” s-a încheiat contractul de achiziţii nr. 11.01.005/31 ianuarie 2011 între ANIF-RA Bucureşti şi SC Argif SA Piteşti pentru efectuarea lucrărilor de 10.259.500 lei la care se adaugă TVA. Pentru anul 2011, valoarea lucrărilor contractate a fost de 2.894.000 lei, din care 560.129 lei TVA, iar constructorul a întocmit situaţii de plată şi facturi în sumă de 2.611.997,73 lei, fiind efectuate plăţi în valoare de 2.395.198,17 lei. Din analiza datelor a rezultat că o pondere importantă o deţine articolul de deviz 006, în realitate această diferenţă reprezentând contravaloarea „ţeavă DN 1400”. Dintr-o notă de constatare a Gărzii Financiare Botoşani, care a efectuat controale de specialitate la SC Electroalfa International Botoşani şi SC Alfa Development SRL Botoşani, a rezultat că ţeava DN 1400 nu a fost livrată ca material, ci a fost inclusă în situaţia de lucrări întocmită de SC Alfa Development SRL Botoşani şi facturată către SC Argif SA Piteşti. Mai clar: contractul pentru execuţia obiectivului de investiţii „Reabilitarea staţie de pompare SPA 1 Nedeia-Unitate Plutitoare nr. 1 din cadrul Amenajării Nedeia-Măceşu judeţul Dolj”, încheiat cu SC Argif, a fost subcontractat firmei SC Alfa Development SRL Botoşani, fără ca această firmă să fie nominalizată la depunerea ofertei sau încheierea contractului. Fireşte că pe fir a intrat poliţia şi… Dumnezeu cu mila. Starea tehnică a staţiilor de pompare este deplorabilă. Majoritatea SPP-urilor sunt devastate, dezafectate şi nefuncţionale. Cine e de vină de această stare de fapt este greu de spus, dar ceea ce se ştie cu exactitate este că în toiul unei veri caniculare sistemele de irigaţie din judeţul Dolj nu pompează apă pe canale. Se poate vorbi chiar de un dezastru şi asta datorită faptului că pe nimeni n-a interesat, de-a lungul timpului, ce se întâmplă la ANIF RA – Sucursala Dunăre-Olt, UA Dolj şi, mai nou, Filiala Dolj de Îmbunătăţiri Funciare. Mai trebuie aduse în discuţie programele de reabilitare, de dată recentă, prin care sume importante de bani publici, de fapt fonduri europene au fost înghiţite de ceea ce se vede în imaginile alăturate. Vezi foto. Oamenii cu experienţă, specialiştii autentici, au părăsit unitatea, autoritatea conducerii s-a dizolvat şi, aşa cum arătam la început, nimeni nu cunoaşte cu exactitate numele celor aflaţi în fruntea unităţii şi nici aceştia nu ştiu cât va mai sta pe scaune. Eroarea cea mare s-a produs în momentul care factorul politic a incălecat şi îmbunătăţirile funciare.

Semnalul cotidianului nostru este unul cât se poate de serios. În urma inundaţiilor produse în 2006, în regim de urgenţă a fost adoptată HG 1449/2006, pentru închiderea breşelor, reabilitarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare pentru incintele: Ghidici-Rast-Bistreţ; Bistreţ-Nedeia-Jiu, Bechet-Dăbuleni; Dpăbuleni-Potelu, aprobându-se fonduri băneşti pentru începerea lucrărilor. A fost adoptată HG 506/2007 pentru obiectivul de investiţii „Consolidare dig de apărare de la Dunăre, închidere breşe, reabilitarea infrastructură de îmbunătăţiri funciare afectae de inundaţii”. Finaţarea s-a făcut de la bugetul de sta în bugetul MADR. Ceea ce a rezultat se vede cu ochiul liber, fiindcă nimeni nu acordă vreo importanţă minimă unor lucrări cu valoare strategică.

1 COMENTARIU

  1. “Oamenii cu experienţă, specialiştii autentici, au părăsit unitatea”…Flacau! Aici gresesti grav! Au fost dati afara si nu au plecat de buna voie profesionistii, in locul lor fiind pastrate hahalerele pedeliste aduse de Pasculescu, Tirei si celelelate otrepe politice… Iar daca “penelistul” de pe acuma Tirei va reveni director aici, fii sigur ca se va alege praful definitiv de tot ceea ce era odata ANIF! Mare tupeu are aceasta jigodie, un tupeu cum numai la un politruc ordinar, chitit pe furaciune dar care in fond habar n-are de nimic, poti sa gasesti…E bine, oricum… “Spectacol” adevarat pe un rahat de functie…Batalie intre fostii prieteni si aliati Veta si Viorel! Hahahaha! Ca la balci, nu alta…De Stoiana, nimic?! Asta nu vrea functia?! Nu se poate, nu-mi vine sa cred!…

Comments are closed.