Palestina a devenit, de ieri, în cadrul unei ceremonii organizate la Haga (Olanda), cel de-al 123-lea stat membru al Curţii Penale Internaţionale (CPI). Accederea la acest statut de la Roma a fost, finalmente, posibilă după ce autorităţile de la Ramallah au început demersurile încă de la începutul anului, dar după ce Consiliul de Securitate al ONU respinsese un proiect de rezoluţie privind ocuparea israeliană a Cisiordaniei şi Ierusalimului de est. Rămâne greu de înţeles ceea ce se petrece în Palestina, resorturile conflictului necurmat cu Israelul, chiar după vizionarea documentarului „The Gatekeepers” („Cerberii” – 2012), cuprinzând interviuri cu toţi foştii şefi, aflaţi în viaţă, ai Shin Bet, agenţia de sercuritate israeliană, despre ai cărei membri şi activităţi nu se ştie mai nimic, informaţiile fiind secret de stat. „Accederea în CPI constituie un jalon al luptei poporului nostru pentru obţinerea drepturilor sale inalienabile”, au comentat liderii Organizaţiei de Eliberare a Palestinei (OLP). Repercursiunile acestui demers sunt, în opinia analiştilor politici, dificil de evaluat. Teoretic, aderarea Palestinei la CPI poate deschide posibilitatea investigării circumstanţelor colonizării de israelieni a teritoriilor ocupate, perspectivă prezentată multă vreme ca inacceptabilă de căre SUA. În plină ofensivă diplomatică, autorităţile de la Ramallah se grăbesc „încet”, adică avansează cu prudenţă. Mai multe publicaţii israeliene afirmă, la rândul lor, că reţinerea a fost fructul discretelor tratative între cele două părţi. Palestinienii, la rândul lor, sunt mulţumiţi de recunoaşterea competenţelor CPI. Asta după ce liderii israelieni acceptaseră restituirea către Autoritatea palestiniană a drepturilor şi taxelor percepute, care ar putea fi confiscate după anunţul aderării la CPI. Mahmoud Abbas, în contra-partidă, s-a angajat să nu depună solicitări de urmărire a statului evreu. O afirmaţie pe care oficialii palestinieni o dezmint formal. „Nu există nici o legătură între accederea noastră în CPI, care este ireversibilă, şi restituirea banilor care ne aparţin şi pe care israelienii nu ar fi avut niciodată sechestru”, s-a explicat Xavier Abou Eid, unul dintre purtătorii de cuvânt ai OLP. Observatorii bănuiesc autorităţile de la Ramallah de evitarea sancţiunilor americane. Şi asta fiindcă o lege, ratificată la 16 decembrie 2014, de Barack Obama, prevede suspendarea finanţării palestinienilor, în ipoteza declanşării sau susţinerii unei anchete CPI contra cetăţenilor israelieni. La sfârşitul lunii ianuarie, senatorul republican Lindsey Graham a ameninţat Ramallahul cu lovituri la portofel, în caz de iniţiative nechibzuite. Lucrurile sunt delicate din cale afară. Israelul a denunţat imediat adeziunea Palestinei la Curtea Penală Internaţională, calificând decizia drept „politică şi cinică”, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. Tel Avi-ul bănuieşte deja că liderii israelieni ar putea fi chemaţi în judecată pentru crime de război sau crime legate de ocuparea unor teritorii. Fără a fi parte a statutului de la Roma, Israelul nu cooperează cu CPI. Ar putea avea propriile anchete privind judecarea unor eventuali vinovaţi. Un argument care ar putea conduce CPI în a se declara incompetentă.
repercursiuni ?
Comments are closed.