După ce, la începutul lunii iunie a.c., s-au războit pe tema finanţării cabinetelor, medicii de familie şi reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj au căzut într-un târziu la pace. Înţelegerea a fost parafată, practic, în ultimele zile, când doctorii de pe raza întregului judeţ au semnat contractele-cadru pe anul 2011.
Nici acum însă medicii nu şi-au dat acordul cu toată convingerea. În continuare, există temerea că fondurile alocate pentru medicina primară nu vor fi suficiente pentru a susţine cheltuielile cabinetelor. Cu toate acestea, după cele două săptămâni în care au refuzat să mai acorde gratuit reţete şi trimiteri la specialist, doctorii de familie par să fi înţeles că pacienţii nu au avut nici o vină în tot acel conflict. Asta deşi la momentul respectiv bolnavii au avut cel mai mult de suferit de pe urma neînţelegerilor cu CAS, o parte rămânând fără medicamente din cauza faptului că nu au putut să-şi asigure din propriul buzunar tratamentul de care aveau nevoie.
Doctorii rămân nemulţumiţi de finanţare
Principala nemulţumire a doctorilor rămâne cea legată de scăderea în acest an a fondurilor alocate pentru funcţionarea cabinetelor de medicina primară. Mai exact, de reducerea banilor alocaţi cu o treime faţă de ce s-a întâmplat anul trecut. În Dolj, potrivit informaţiilor pe care le deţin cadrele medicale, veniturile ar urma să scadă cu sume cuprinse între 100 şi 1.800 de lei pentru fiecare cabinet. Mai afectaţi vor fi, din câte se pare, medicii din mediul rural, acolo unde vor avea loc şi cele mai drastice diminuări.
În ciuda acestor neajunsuri, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie şi Societatea Naţională de Medicină Familiei au decis ca medicii să semneze totuşi contractele-cadru pe 2011. „Toţi medicii de familie din judeţul Dolj au semnat contractele-cadru pe anul 2011 cu Casa de Asigurări de Sănătate şi începând de astăzi (n.r. – ieri) îşi desfăşoară activitatea după prevederile existente în acest document. Am renunţat la proteste doar pentru ca pacienţii să nu mai fie nevoiţi să plătească din propriul buzunar tratamentul de care au nevoie. Mulţi dintre ei suferă de afecţiuni cronice şi nu îşi permit să plătească medicaţia prescrisă. În privinţa noastră rămân aceleaşi nemulţumiri legate de subfinanţarea cabinetelor medicale, a sistemului sanitar în general. Vom vedea de aici încolo ce se întâmplă”, a declarat dr. Mirela Profir, preşedinte al Patronatului Medicilor de Familie din judeţul Dolj.
Prevedere bugetară pentru medicina primară de 36.460.000 lei
La sediul Casei de Asigurări de Sănătate Dolj au fost depuse în acest an, pe segmentul medicină primară, 411 solicitări pentru încheierea contractelor de furnizare a serviciilor medicale. În aceste condiţii, dat fiind faptul că toţi doctorii au semnat până acum contractele, reprezentanţii CAS Dolj au declarat că nu se pune problema să nu se asigure continuitatea în acordarea asistenţei medicale. „În asistenţa medicală primară există un număr suficient de furnizori de astfel de servicii. Beneficiem de o acoperire bună din punct de vedere teritorial la nivelul judeţului. Prevederea bugetară alocată acestui domeniu este de 36.460.000 lei, dar, în funcţie de necesităţi, CAS Dolj va solicita Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate suplimentarea bugetului”, a precizat Daniela Gheorghe, purtător de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Dolj.
De asemenea, Comisia Paritară de la nivelul judeţului Dolj – formată din reprezentanţi ai Casei de Asigurări de Sănătate, ai Direcţiei de Sănătate Publică, Colegiului Medicilor, Patronatului Medicilor de Familie şi Societăţii Naţionale de Medicina Familiei – a stabilit numărul minim de asiguraţi şi persoane beneficiare ale pachetului minimal pe listele medicilor de familie din mediul rural. Limita este de 700 de persoane, cu excepţia localităţilor a căror populaţie este de până la 1.000 locuitori – în judeţul Dolj, conform Institutului de Statistică acestea sunt Botoşeşti Paia şi Gogoşu – pentru care s-a stabilit numărul minim de 500 de persoane. Decizia de a propune un număr mai mic de beneficiari ai pachetelor de servicii medicale în mediul rural este motivată de demersul de a favoriza accesul populaţiei la serviciile de asistenţă primară.
