DSVSA Dolj: Medicii veterinari vor controla pieţele şi târgurile

0
145

Inspectorii DSVSA Dolj vor controla condiţiile de igienă în care sunt produse, depozitate, transportate şi valorificate carnea de miel şi ouăle, precum şi alte produse alimentare specifice sărbătorilor pascale. Sunt vizate toate târgurile de animale, pieţele agroalimentare, abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară, unităţile de tranşare a cărnii, unităţi de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animală, precum şi unităţile de vânzare cu amănuntul şi unităţile de alimentaţie publică.

Sacrificarea mieilor se va realiza în unităţi de abatorizare autorizate sanitar-veterinar pentru sacrificarea de ovine şi care sunt publicate pe site-ul ANSVSA, sau în puncte de tăiere locale, care vor fi autorizate să funcţioneze pe o perioadă determinată, sub supraveghere sanitară veterinară. Carnea şi organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate.

Carnea de miel sau ied care provine din unităţi autorizate sanitar-veterinar pentru schimburi intracomunitare va fi marcată cu o marcă de sănătate de formă ovală cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate următoarele: „ROMÂNIA” cu majuscule sau codul ISO al ţării „RO”, numărul de autorizare acordat de ANSVSA, abrevierea „CE” cu majuscule. Carnea de miel sau ied rezultată în urma sacrificărilor în spaţiile/locurile amenajate temporar va fi marcată cu marcă de sănătate de formă rotundă, cu un diametru de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului, urmat de codul numeric acordat de DSVSA Dolj. Punctele de tăiere locale sunt avizate să funcţioneze numai în perioadele 21.03-27.03.2016 şi 14.04-03.05.2016.

Costică Retea

Condiţii minimale pentru a deschide puncte de sacrificare

 „Autorităţile locale – Consilii Locale, Primării – care vor să organizeze, în localităţile pe care le conduc, puncte de tăiere locale pot solicita în aceste perioade un aviz din partea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj”, ne-a precizat dr. Costică Retea, director adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj. Spaţiile avizate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie amenajate corespunzător şi să asigure: locuri special amenajate pentru sacrificarea animalelor, separate fizic de cumpărători, pentru a nu le produce disconfort; spaţii special amenajate pentru cazarea animalelor şi cu posibilităţi de adăpare şi furajare a acestora; sistem de alimentare cu apă potabilă rece şi caldă; facilităţi de colectare şi stocare în vederea dirijării la unităţi de neutralizare a sângelui şi subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor; facilităţi de colectare a materialelor cu risc specific, rezultate în urma sacrificărilor şi de dirijare a acestora la unităţi de neutralizare.

Dirijarea subproduselor, rezultate în urma sacrificărilor, către unităţi de neutralizare, intră în responsabilitatea primăriei sau a administratorului locului de sacrificare,  care au obligativitatea de a prezenta medicului veterinar oficial confirmarea din partea unei unităţii de neutralizare.

Carnea tăiată în spaţii temporare nu poate merge la revânzători

 „Carnea provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor va fi comercializată direct consumatorului final, imediat după sacrificare, examinare şi marcare şi nu poate fi livrată către alte unităţi din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar veterinar. Este interzisă organizarea de locuri speciale pentru sacrificarea mieilor sau iezilor în zonele în care au fost impuse restricţii din motive de sănătate a animalelor. Cu ocazia controalelor vor fi verificate şi aspectele privind respectarea temperaturilor pe timpul transportului – în stare refrigerată sau congelată – şi a condiţiilor de depozitare şi comercializare”, a mai adăugat dr. Costică Retea.

Crotalierea garantează sănătatea animalelor

Toate animalele care pleacă spre punctele de tăiere autorizate să funcţioneze pentru perioade determinate, trebuie să fie identificate prin aplicarea unei crotalii simple. Starea de sănătate a mieilor şi faptul că provin din exploataţii unde nu evoluează boli infectocontagioase, trebuie certificată de medicul veterinar. Animalele identificate, însoţite de formularul de mişcare emis de către medicul veterinar, sunt transportate spre locul de sacrificare numai cu mijloace autorizate sau înregistrate sanitar veterinar.

Produsele destinate comercializării trebuie să fie obţinute în condiţiile respectării normelor de sănătate şi igienă şi să fie comercializate numai în unităţi sau spaţii autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Comercializarea produselor alimentare în pieţe agroalimentare, sau alte locuri amenajate şi autorizate, este permisă numai dacă acestea sunt însoţite de documentele oficiale prevăzute de legislaţia veterinară.

Atenţie sporită la ouă!

Producătorii şi comercianţii care valorifică ouă pentru consum uman, precum şi fermele producătoare şi centrele de ambalare ouă trebuie să fie autorizate/înregistrate sanitar veterinar conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare; Ouăle destinate comercializării se vor transporta numai în mijloace auto autorizate sanitar-veterinar. Ouăle valorificate de către producătorii particulari vor fi examinate ovoscopic de personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

 „Este interzisă comercializarea ouălor cu coaja crăpată sau lovită; acestea vor fi retrase de la vânzare şi vor fi dirijate pentru valorificare în scopuri tehnice, sau dirijate către o unitate de neutralizare. Ouăle proaspete prezintă coaja cu aspect mat, rugos, comparativ cu ouăle vechi la care coaja este lucioasă şi netedă. La un examen simplu a densităţii în apă de robinet, ouăle proaspete trebuie să rămână la fundul vasului în care sunt puse, cu axul longitudinal paralel cu fundul vasului, sau, acesta să formeze cu fundul vasului un unghi de maxim 30-45 grade”, a menţionat dr. Costică Retea.

Calitatea laptelui, „probată” de câteva acte!?

Laptele crud, destinat vânzării directe către consumatorul final sau prelucrării în brânzeturi, trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om, prin intermediul laptelui; Produsele din lapte pot fi valorificate de către micii producători, în spaţii înregistrate sanitar veterinar în condiţiile în care producătorul deţine: documentul de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directă sau vânzare cu amănuntul şi certificatul de producător; fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar; carnetul de sănătate cu viza medicului uman.

Producătorul trebuie să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs şi data obţinerii produsului, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj sau pe tăbliţe/panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului prezentat. Expunerea produselor trebuie să se facă în vitrine, în recipiente confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat (plastic, ceramică, etc.). Comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă: pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar.

 

Consumatorii pot sesiza orice nereguli din domeniul siguranţei alimentelor la adresa de e-mail: callcenter@ansvsa.ro, sau la numărul de telefon 0800 826 787, care funcţionează în regim de permanenţă şi este apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie.