Sărbătoarea Trifonului, comuniunea dintre gospodari şi viile seculare

0
512

trifon (2)Ieri, segărcenii au luat parte la tradiţionala sărbătoare a Sfântului Trifon, cel care ar avea, în credinţa populară, putere asupra începutului de primăvară şi ar fi un veritabil protector al viilor. Împreună cu un sobor de preoţi şi alături de edilul oraşului Segarcea, viticultorii au stăruit în credinţa lor din vechime că stropirea cu agheasmă a viilor le va fi de folos în această toamnă, iar frigul nu le va cauza neplăceri, cum s-a întâmplat în aprilie anul trecut. După o gustare câmpenească, cu bucate tradiţionale şi vinuri alese aşezate pe mesele din vecinătatea podgoriilor, localnicii au mers la Casa de Cultură, unde Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” din Craiova şi Ciri Mayer au încins atmosfera.

  Ca de fiecare dată, la 1 februarie, locuitorii oraşului Segarcea îl sărbătoresc pe Sfântul Trifon. Ocrotitor, potrivit credinţei populare, al viilor, puterea sa binefăcătoare a fost invocată, iar un sobor alcătuit din trei preoţi a oficiat o slujbă religioasă, încheindu-se cu stropirea viilor de la marginea Segarcei cu agheasmă.

Viile le reprezintă puterea creatoare

trifon (1)Oameni obişnuiţi cu munca la câmp, cu palmele brăzdate de zeci de ani de trudă şi pentru care coada sapei, a lopeţii, a târnăcopului nu sunt miracole arhaice, aşa cum se întâmplă să le califice noua generaţie, au ţinut să ducă mai departe o tradiţie puternic înrădăcinată în simţirea lor.

  „Acest obicei, la noi, datează de peste o sută de ani. Pentru segărceni, Trifonul reprezintă începutul muncilor agricole la viţa-de-vie. Dar mai este şi ocrotitorul livezilor şi al cerealelor. În momentul de faţă avem peste 1.000 de hectare cultivate cu viţă-de-vie şi oamenii încă îşi mai păstrează din acest obicei cu vechime. În Segarcea avem două soiuri de vinuri: alb şi roşu. Foarte multe medalii obţinute la nivel internaţional ne dovedesc calitatea vinurilor noastre. Ieri am avut şi un concurs de vinuri, organizat pe două categorii – alb şi roşu. Să nu uităm că ne aflăm pe aceeaşi paralelă cu Bordeaux, iar solul este calcaros. Iată două motive puternice care ne fac remarcabili în ceea ce priveşte vinurile de calitate”, a precizat Nicolae Tutunaru, primarul oraşului Segarcea.

Câştigătorul premiului I, un veritabil viticultor de 82 de ani

trifon (5)„Secretul unui vin bun este să nu-l ţii mult pe comină. Să nu-l laşi desfundat, că ia aer. Via mea are 50 de ari şi o îngrijesc cum ştiu eu mai bine. Sărbătoarea aceasta este din moşi-strămoşi. Înainte, unde sunt acum viile, lumea avea case. Acolo ţinea lumea trocul de struguri, butoaie, pompe de vie. Nu se fura ca acum. Acolo mâncau, făceau focul afară, chioteau şi jucau. Tradiţia nu cred că va mai continua pentru că tinerii de azi nu mai au gândul la muncă”, ne-a precizat Gheorghe Zamfir, 82 de ani, segărcean mândru că a câştigat premiul I la concursul de vinuri organizat de Primăria oraşului Segarcea, în juriul de specialitate fiind prof. univ. dr. Aurel Popa, eminent oenolog doljean.

Încă sunt feriţi de gerul năprasnic

 1„Ne aflăm într-o plantaţie viticolă, care este o afacere de familie. Anul acesta stratul de zăpadă a venit ca o binefacere. Are circa 30 cm. Tot ce este în zăpadă este ferit de temperaturile scăzute. Ceea ce vedeţi pe coardele de viţă este promoroacă şi nu va afecta mugurii de rod. Linie se va trage la primăvară, când se vor lua probe de coardă de viţă sau în mijlocului lunii februarie, când se vor lua probe la cameră. Având în vedere că temperaturile aici, la noi, nu au coborât sub minus 17 grade, se consideră de către specialişti că nu va fi afectată producţia. Desigur, hopuri pot să vină. Cum s-a întâmplat anul trecut cu îngheţul târziu din primăvară ce a distrus producţia cu 90%. De aceea am avut o producţie foarte mică, în jur de 1.000 kg la hectar, din cauza zilei de 27 aprilie 2016, când majoritatea viilor au fost compromise. Nu ştim ce va fi de acum înainte. Unde ne aflăm acum avem 6 hectare cultivate cu viţă-de-vie, iar cheltuielile au fost, în acest an, mai mici pentru că nu a fost masă vegetativă. Cheltuielile s-au ridicat la circa 400 lei pe hectar”, ne-a declarat Traian Genoiu, viticultor din Segarcea.

Spectacol oferit de Ansamblul „Maria Tănase”

2După încheierea ceremoniei religioase din mijlocul viilor, localnicii au revenit în localitate, unde, la Casa de Cultură, au participat la un spectacol de muzică populară, în debutul căruia a cântat Ciri Mayer. Totodată, au fost premiaţi câştigătorii concursului de vinuri, nu puţini la număr. Semn că tradiţia merită continuată, că în câmpurile fertile ale Segarcei localnicii ştiu semnele timpului şi nu pregetă să ia în piept şi vicisitudinile naturii, ce uneori le testează inteligenţa nativă şi puterea de adaptare.

Considerând că via a existat aici, pe meleagurile Segarcei, din moşi-strămoşi, locuitorii mai vârstnici încearcă un sentiment de împlinire sufletească atunci când văd că din brazda pământului iese rodul muncii lor de peste an. Cum toate lunile anului îi găsesc printre rândurile de viţă-de-vie, nici februarie nu este mai liniştită. Controlul viabilităţii mugurilor şi coardelor, instalarea spalierilor în plantaţiile nou-înfiinţate, procurarea şi stratificarea provizorie în nisip în vederea plantării a necesarului de viţe sunt doar câteva din activităţile lunii curente, pe care orice viticultor care se respectă şi le propune spre execuţie.