Între 80.000 şi 120.000 de manifestanţi au ieşit sâmbătă, 30 iulie a.c., în zece oraşe israeliene, pentru a protesta faţă de costul ridicat al vieţii şi pentru „justiţie socială”, potrivit estimărilor poliţiei şi mass-media. În majoritate tineri laici, manifestanţii au avut ca principal slogan „poporul vrea justiţie socială, nu caritate”, reclamând întoarcerea la „un stat providenţial”, aşa cum a fost el conceput de stânga sionistă în primii ani. La Tel Aviv, principalul loc de întâlnire al contestatarilor, peste 50.000 de persoane au mărşăluit prin centrul oraşului. Ele au arborat, într-o atmosferă de chermeză, drapelul israelian şi câteva drapele roşii. La Ierusalim, 15.000 de manifestanţi s-au adunat în faţa reşedinţei prim-ministrului Benjamin Netanyahu, arborând banderole cu inscripţia „o generaţie întreagă vrea un viitor”. De asemenea, la Haifa, în nordul Israelului, circa 10.000 de manifestanţi s-au aflat în stradă. Protestele au vizat creşterea preţurilor locuinţelor, inegalităţile sociale, deteriorarea serviciilor publice, în special în medicină şi educaţie. Avansând toată gama de revendicări, manifestanţii l-au criticat pe prim-ministru, acuzând puterea de a fi în serviciul magnaţilor financiari, coagulaţi în carteluri şi monopoluri, solicitând reducerea impozitelor indirecte. Pentru prima dată, minoritatea arabă, care suferă din cauza discriminării, s-a asociat. Paradoxal, contestaţiile provin, în primul rând, din clasa mijlocie, afectată de costul ridicat al vieţii, într-o economie controlată de câteva familii. Lansat în iunie, prin intermediul Facebook, boicotul brânzei, aliment de bază al cărui preţ a crescut continuu, s-a extins, după ce un student şi-a întins cortul în centrul Tel Aviv-ului pentru a clama primejdia chiriilor ridicate. Sprijinită de asociaţia israeliană a studenţilor, de partidele de opoziţie, de artişti, mai recent de Centrala Sindicală Histadrout, mişcarea de protest s-a extins, cerând premierului reformarea pieţei imobiliare. Actualul protest social al israelienilor este considerat a fi cel mai mare din ultimele patru decenii, menit a fragiliza Cabinetul condus de Benjamin Netanyahu. Potrivit unui sondaj al cotidianului Haaretz, 87% dintre israelieni susţin protestul, iar 54% sunt nemulţumiţi de gestionarea crizei economice de către actualul prim-ministru.
