O inflexibilitate reală sau confecţionată cu Londra?

0
151

1În linii generale, analiza „post-Brexit”, cu cele derulate la Comisia Europeană şi la Consiliul European, timp de două zile, a fostului preşedinte al ţării, Traian Băsescu, pe contul său de Facebook, este pertinentă, afectivă, dar nu şi una dintre cele mai corecte din punct de vedere logic, care au răzbătut în spaţiul public, deşi surclasează „producţiile” în materie ale analiştilor neamului. Se simte din lectura textului că autorul face priză bună, la tema în dezbatere, vede cu îngrijorare consecinţele imediate, dar şi mai îndepărtate, ocultând doar că „ţâfnoşii” de la Bruxelles, de acum, cum îi numeşte, sunt în bună măsură amicii săi de ieri. Este adevărat că 27 de şefi de stat şi de guvern, reuniţi la Bruxelles, marţi şi miercuri, au adoptat o linie dură vizavi de Regatul Unit, încât la reuniunea de la Consiliul European prezenţa lui David Cameron nu a mai fost „dorită”, nefiind autorizat să asiste la sesiunea de lucru de miercuri şi la dineu. O premieră în istoria europeană, fiindcă Regatul Unit nu a activat, deocamdată, articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. Chiar dacă nu au făcut-o cu rigoare, mai multe ţări ale Europei Centrale, dar de asemenea Irlanda şi Danemarca, au pledat în cursul summit-ului ca UE să manifeste comprehensiune faţă de Regatul Unit, lăsându-i timp pentru declanşarea articolului 50. Mai multe consecinţe dezastruoase sunt vizibile şi nu puţine la număr sunt ţările care „încă” speră că s-ar putea renegocia rămânerea Regatului Unit în UE. Alinierea cazonă, la poziţia impusă, luni, la Berlin, de Angela Merkel, Francois Hollande şi Matteo Renzi, în privinţa activării articolului 50, cât mai repede cu putinţă şi nici o discuţie de o altă natură, anulează orice şansă pentru David Cameron de a repara ceea ce a stricat în cele trei luni de răgaz pe care le mai are. Nu-i mai puţin adevărat că „cei 27” au dorit să reteze orice speranţe „brexiters”, conservatorul Boris Johnson afirmând neinspirat în „Daily Telegraph” că ţara sa poate avea acces la piaţa europeană unică, chiar fără libertatea de circulaţie a persoanelor, tema centrală a referendumului. Or, e exact pe dos, fiindcă „cei 27” au reiterat legătura indestructibilă şi indivizibilă ale celor patru libertăţi ale pieţei unice: circulaţia capitalului, mărfurilor, serviciilor şi persoanelor. Sau nimic. „Brexiters” speră ca Uniunea Europeană să vegheze în continuare la interesele economiei europene pentru ca un efect de domino să nu lovească şi capitalurile europene. Să revenim la abordarea ex-preşedintelui Traian Băsescu, cunoscător al tainelor, de la UE, din spatele uşilor închise. În textul său, „Ţâfna prostului”, atinge, fără menajamente, politicienii cu redusă viziune de pe continent, care cer la unison „Brexit” acum, fără întârziere, fără menajamente şi fără concesii. Nu îl exonerează de responsabilitate nici pe David Cameron care a greşit fatal, în opinia sa, convocând un referendum pe care nu a putut să îl câştige. Era însă o voce distinctă la summit-urile UE. Gradele de vinovăţie sunt diferite însă şi, din păcate, „cărţile nu mai sunt în mâinile lui David Cameron”. Le-a avut. La nivelul conservatorilor britanici încă nu se ştie cine îi va succeda ca premier, deşi după toate probabilităţile, fie Boris Johnson, fie Michael Gove, fie Theresa May, fie altcineva, cu care nu se poate trata deocamdată. Aşadar, „cei 27” rămân prudenţi, declarând prioritate realizărilor concrete, simplificării şi clarificării unor probleme, fără a se modifica tratatele existente şi pe deasupra veghind la evitarea divergenţelor între ţări. Nemărturisit, dar subînţeles, se doreşte, în continuare, ca Berlinul să dea ora exactă. Ceea ce nu e rău.