Hellving: “Provocarea majoră a momentului este, din punctul nostru de vedere, noua falie între Est şi Vest”

0
75

Participare_la_deschiderea_Programului_Securitate_la_Marea_Neagra_Provocari_comune_viitor_sustenabil_1Ieri, 31 mai 2016, la Palatul Cotroceni, a avut loc deschiderea Programului internaţional de formare „Security in the Black Sea Region. Shared Challenges, Sustainable Future” – SBSR, dezvoltat de Serviciul Român de Informaţii/ Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” în parteneriat cu Universitatea Harvard şi cu participarea Universităţii Naţionale de Informaţii din SUA.

“Inaugurăm astăzi o nouă ediţie a unui format unic de dezbateri, rezultat al colaborării dintre Universitatea Harvard şi Academia Naţională de Informaţii. Mă bucură faptul că, în cadrul acestui parteneriat academic de prestigiu, continuăm să dezvoltăm împreună un program iniţiat cu 15 ani în urmă. Acest forum are, de această dată, o semnificaţie deosebită, având în vedere atât participarea extinsă, reprezentativă pentru ţările riverane, cât şi problematica tot mai complexă din bazinul Mării Negre. De-a lungul timpului, noi, românii, am avut, în repetate momente, această convingere, elocvent sintetizată de unul din marii noştri istorici: „Marea Neagră este singurul nostru vecin bun”. Din fericire, sistemul actual de alianţe face ca, în unele privinţe, această butadă să nu mai fie valabilă. Pe de altă parte, însă, tocmai Marea Neagră riscă să nu mai reprezinte o vecinătate favorabilă. După triplarea litoralului rusesc la Marea Neagră, în urma încălcării brutale a suveranităţii Ucrainei, bazinul pontic e pe cale să devină zona 2 de suprapunere între două viziuni concurente despre Europa – viziunea euro-atlantică şi cea euro-asiatică. Provocarea majoră a momentului este, din punctul nostru de vedere, noua falie între Est şi Vest, amplificată din păcate de pierderea încrederii reciproce. Mai mult, asistăm în ultima vreme şi la reaprinderea „problemei orientale”, odată cu resurecţia rivalităţii ruso-turce. Astăzi ne aflăm în situaţia de a constata că sfertul de secol de după căderea Cortinei de Fier nu a fost îndeajuns de înţelept folosit pentru ca un nou model de cooperare să ia locul vechilor rivalităţi istorice şi al ambiţiilor de mare putere. Ne surprinde şi ne îngrijorează dificultatea unora din vecinii de la Marea Neagră de a ieşi din logica belicoasă a secolelor trecute. De aceea, consider că se impune un efort sporit şi imediat în sens preventiv, de descurajare a oricărei noi încercări de recurgere la forţă în regiune. Avem aşteptări ridicate, în această privinţă, legate de apropiatul Summit NATO de la Varşovia. De asemenea, e nevoie, în opinia mea, de un efort comun pentru a ieşi din logica periculoasă a confruntării şi pentru restabilirea unui cadru de dialog eficient, menit să contribuie la reducerea tensiunilor. Apreciez, în acest sens, că putem revitaliza inclusiv instrumentele de colaborare regională de care dispunem deja. Atât Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre, cât şi Parteneriatul Estic pot apropia mai mult statele din regiune. Cert este că avem nevoie de dialog în regiunea noastră, pornind chiar de la rolul ce revine Mării Negre în noua ecuaţie internaţională. Se spune, tot mai frecvent, despre Marea Neagră că este balconul geostrategic care veghează asupra Orientului Mijlociu. Un Orient cuprins de flăcări, care ne privesc, deopotrivă, pe toţi cei ce scrutăm Marea Neagră, indiferent în ce mod o facem: cu îngrijorare ori cu porniri revanşarde. 3 „Răzbunarea geografiei” spune, pe bună dreptate, Robert Kaplan. Dar şi, cred eu, răzbunarea lecţiilor neînvăţate ale istoriei. În faţa unor pericole de asemenea factură, România se încăpăţânează, astăzi, să fie o ancoră de stabilitate la ţărmul Mării Negre. Din Maghreb până în Asia Centrală se întinde acum o axă a instabilităţii, asupra căreia Marea Neagră poate avea rolul fundamental de pivot, atât pacific, cât şi democratic. Acest creuzet istoric devine, din nou, răscrucea unor interese comerciale majore, de această dată fiind vorba de marile rute energetice, dar şi a unor dinamici demografice şi migratorii cu potenţial exploziv. În acest context, în faţa expansiunii haosului care privilegiază terorismul şi fundamentalismul, Marea Neagră poate şi trebuie să devină o platformă de stabilitate. Acest fapt stă în puterile noastre, cu o condiţie: să admitem – şi mă refer acum la toţi actorii implicaţi în regiune – că interesele comune în materie de securitate primează, în fapt, asupra oricărui motiv de dispută. Terorism, criminalitate transfrontalieră, trafic de persoane, arme şi droguri. Acestea sunt doar câteva din ameninţările asupra întregii vecinătăţi a Mării Negre, care ispiteşte prin potenţialul său de placă turnantă între lumi atât de diferite, dar numai aparent ireconciliabile. În aceste condiţii, consider că se impune o cooperare mai strânsă între serviciile de informaţii din regiune şi, într-un cadru mai larg, între structurile membre ale parteneriatului euro-atlantic. Cooperarea internaţională este una din priorităţile mandatului meu de director al Serviciului Român de Informaţii şi, în această direcţie, am acordat o atenţie deosebită discuţiilor directe cu partenerii noştri, cu accent pe dimensiunea regională a schimbului de date şi expertiză. În acelaşi timp, sunt nevoit să constat, în urma atentatelor teroriste din ultimul an din Europa, că există mai degrabă carenţe la nivelul utilizării informaţiilor, a analizei şi exploatării lor, decât în privinţa comunicării. Uneori, nu doar lipsa încrederii este cauza acestei exploatări deficitare a 4 datelor partajate între servicii, ci şi dificultatea adaptării la noua realitate, nelineară şi violentă. Doamnelor şi domnilor, Am ţinut să vă împărtăşesc aceste gânduri, în speranţa că forumul nostru, consacrat Mării Negre, poate fi un catalizator al soluţiilor durabile la multitudinea de provocări comune, tot mai complexe şi interconectate. Eu vă doresc mult succes şi vă asigur de sprijinul Serviciului Român de Informaţii pentru eforturile dumneavoastră în serviciul dialogului, transparenţei şi cooperării. Vă mulţumesc pentru atenţie”, a precizat directorul SRI, Eduard Hellving, în discursul său.